Pristanda s-a mutat la Guvern (Ziarul Financiar)

Pristanda s-a mutat la Guvern, dar nu mai numără steagurile, ci fonduri europene: trei de preaderare, unu structural, plus agricultura egal 10 mld. euro

Guvernul susţine că România este un beneficiar net al fondurilor europene, nu un contributor net, întrucât a primit până acum de la UE 10,5 miliarde de euro, contribuţia sa la bugetul Uniunii fiind de 5,45 miliarde de euro, în total, din 2007, anul aderării, până în prezent. Realitatea este însă că banii primiţi nu au fost pe proiecte, ci vărsaţi direct, la hectar.

Într-un drept la replică transmis Ziarului Financiar Biroul de presă al Guvernului susţine că ZF a utilizat informaţii eronate când a scris, vineri, că România a contribuit la bugetul UE cu 4,5 mld. euro, dar nu a luat înapoi decât 600 mil. euro fonduri structurale, ceea ce o face un contributor net la bugetul comunitar, sprijinind astfel economii incomparabil mai puternice precum cea a Germaniei sau a Franţei.

Calculul ZF privind contribuţia României la bugetul UE a plecat de la principala taxă care alimentează bugetul Uniunii, anume obligaţia statelor de a plăti 1% din Produsul Intern Brut către Uniune, iar sumele atrase din fondurile structurale şi de coeziune (19,2 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013) din realitate reflectată de statistici şi întărită de şeful Comisiei Europene, anume că României nu i-au fost rambursate de la UE decât 3% din totalul fondurilor (procentul este de 4,5% în statistica Guvernului legată de rambursările de la Bruxelles).

Într-o scrisoare transmisă la 23 iunie 2011 premierului Emil Boc, preşedintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso arată: "Comisia rămâne foarte preocupată în privinţa nivelului foarte scăzut al absorbţiei de către România a fondurilor structurale şi de coeziune ce a atins doar 3%, o imbunătăţire insignifiantă faţă de precedentul 2% notat în scrisoarea mea anterioară (din 13 decembrie 2010 - n. red.)".

ZF arăta că 3% din 19,2 mld. euro în­seamnă 600 mil. euro fonduri structurale şi de coeziune atrase definitiv de România.
În dreptul la replică transmis ZF, Guvernul susţine că de la bugetul UE România a atras din 2007 până în prezent 10,5 mld. euro din care: "fonduri preaderare 2,5 mld. şi postaderare 8 mld. (structurale şi de coeziune, dezvoltare rurală şi de pescuit, alte tipuri)".

Guvernul pune, aşadar, în acelaşi coş toate fondurile primite de România, în vreme ce articolul din ZF se referea la fondurile structurale care sunt destinate exclusiv dezvoltării ţării şi reducerii decalajului faţă de UE. Fondurile de preaderare (Phare, ISPA şi SAPARD) ar trebui excluse însă de aici, aşa cum trebuie excluse şi plăţile directe destinate agriculturii. Pentru că fondurile pentru agricultură sunt în bună măsură subvenţii care sunt acordate tuturor agricultorilor europeni şi atragerea lor nu necesită un efort major (cum se întâmplă în cazul fondurilor structurale pentru care este nevoie de proiecte, timp şi bani) deşi, adevărat, ele ajută agricultura să nu moară definitiv.

Apoi, oricum agricultorii români primesc mult mai puţini bani decât confraţii lor din Europa de Vest - pentru un hectar de teren un agricultor român primeşte la nivelul lui 2011 în jur de 130 euro, în vreme ce un agricultor francez primeşte pentru aceeaşi suprafaţă şi 450 euro (stocul plăţilor directe din 2008 până în prezent pentru fermierii români este de 712 milioane de euro).

Fondurile de preaderare sunt şi ele puse sub semnul întrebării chiar dacă Guvernul susţine pe bună dreptate că a atras 2,5 mld. euro la acest capitol. De ce? Iată ce spunea reprezentantul FMI în România, Jeffrey Franks la 9 mai 2011: România riscă să returneze UE până la 1,5 mld. euro din fondurile de preaderare dacă proiectele începute cu aceşti bani nu sunt încheiate până la finele anului. Pentru că din punctul de vedere al Comisiei Europene lucrurile sunt definitiv încheiate în momentul în care lucrările sunt gata, iar deconturile, în baza facturilor prezentate au fost făcute. Mai mult, dacă în cazul fondurilor de preaderare banii se dădeau înainte şi apoi prezentai facturile, pentru fondurile structurale trebuie să cheltuieşti tu o bună parte din sume şi apoi ţi se face decontul în baza lucrărilor admise ca eligibile şi decontate ca atare.

Pentru ca lucrurile să nu se blocheze din lipsă de lichidităţi, Comisia acordă aşa-numita prefinanţare în jur de 10 -13% din valoarea unui proiect, iar Guvernul român a acceptat să acorde un plus de bani până la 30% din valoarea proiectului. Aşadar, în momentul în care raportează că a plătit către beneficiari ceva mai mult de 13% (2,6 mld. euro la nivelul lunii iunie) din valoarea sumelor acordate pentru 2007 - 2013 Guvernul ia în calcul şi prefinanţările, dar Comisia Europeană se uită efectiv la decontările care au fost făcute de organismele financiare ale Uniunii şi care însemnau, după cum arăta Barroso în iunie, doar 3% din totalul fondurilor alocare României (ele au crescut la finele lunii trecute la 4%). Deoarece pentru prefinanţări trebuie prezentate facturi care sunt apoi decontate şi dacă nu sunt, cheltuiala va fi a bugetului de stat, evident din taxe şi impozite. Datele ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) arată că din 11 mld. lei plătiţi beneficiarilor de fonduri structurale până la 31 iunie 2011 (2,6 mld. euro), 6,6 mld. lei (1,6 mld. euro) reprezintă prefinanţări şi doar 3,8 mld. euro (0,9 mld. euro) înseamnă deconturi făcute de UE. Şi asta în condiţiile în care pe parcursul aceluiaşi interval (2007 - prezent) România a plătit la bugetul UE 5,45 mld. euro, după cum arată Guvernul. Executivul spune totuşi că România este beneficiar net întrucât a primit de la UE în total (fonduri structurale, fonduri de preaderare, agricultură şi "alte tipuri") 10,5 mld. euro.

Fondurile structurale reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea României şi de aceea sunt declarate oficial proprietate zero. Guvernul încearcă (inclusiv prin crearea unui minister care să gestioneze relaţia Bucureşti - Bruxelles pe zona fondurilor) să impulsioneze atragerea lor, dar din datele oficiale nu rezultă o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei. Guvernul îşi propusese să atragă doar în acest an 3 mld. euro, dar până jumătatea anului a atras doar 878 mil. euro.

Ce spunea Consiliul Fiscal (august 2010)

Din datele disponibile reiese clar absorbţia sub aşteptări a fondurilor europene nerambursabile, România fiind pe primele 6 luni ale anului (2010 - n.red.) din nou contributor net pe relaţia cu Uniunea Europeană. În acest context, Consiliul Fiscal consideră că absorbţia fondurilor europene trebuie să devină un obiectiv prioritar al Guvernului, fiind necesare măsuri urgente de îmbunătăţire a capacităţii de absorbţie.

Sub 900 mil. euro plătiţi în acest an

Datele oficiale ale Guvernului arată că absorbţia fondurilor UE a ajuns în iunie la 13,1%, în creştere cu 0,3% faţă de sfârşitul lunii anterioare.

Luna trecută au fost depuse 198 de proiecte în valoare totală de 407 milioane de euro. La sfârşitul lunii iunie erau depuse în total peste 28.000 de proiecte cu o valoare 54,2 miliarde de euro, conform datelor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Numărul proiectelor aprobate se ridică la 8.209, cu 498 mai multe decât la sfârşitul lui mai. Valoarea proiectelor aprobate în iunie se ridică la 384 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de luna trecută.

Proiectele pentru care beneficiarii au semnat deja contractele de finanţare se ridică acum la 6.177, în creştere cu 291 de dosare faţă de luna anterioară. Valoarea totală a contractelor semnate se ridică la 17,1 miliarde de euro.

În iunie plăţile pentru proiectele europene s-au ridicat la 191 de milioane de euro, cu 27% mai mult decât media primelor cinci luni.

Totuşi absorbţia pentru programele de transport şi mediu, cele pe care mizau autorităţile la începutul anului ca motor pentru a atinge obiectivul de a atrage 3 miliarde de euro din bani europeni în acest an, a crescut cu 0,3%, respectiv 0,6%.

Luna trecută, plăţile făcute prin programul european de transport au fost printre cele mai mici dintre toate celelalte şapte programe europene prin care România atrage bani de la Bruxelles.

În iunie prin POS Transport au fost făcute plăţi în valoare totală de sub 16 milioane de euro în condiţiile în care responsabilii din Ministerul Transporturilor estimau că în această perioadă vor fi făcute plăţi de zece ori mai mari. De cealaltă parte, plăţile făcute în iunie pentru programele de mediu s-au ridicat la 32 de milioane de euro. (Gabriel Razi)



1. Ce a transmis Guvernul către ZF

Guvernul a transmis vineri către ZF un drept la replică referitor la un articol publicat în ediţia ziarului din 15 iulie 2011:

Urmare a utilizării de informaţii greşite în articolul publicat astăzi în Ziarul Financiar, cu titlul "România a dat UE 4,5 miliarde de euro şi a luat înapoi 600 de milioane de euro", Biroul de Presă al Guvernului face următoarele precizări:

România nu este donator la bugetul UE, ci beneficiar net. Acest lucru reiese în mod clar din Balanţa Financiară Netă (BFN)*, instrumentul prin care se determină poziţia financiară netă naţională în relaţia cu bugetul UE, comparând fluxurile financiare de la şi către bugetul comunitar.

Conform datelor centralizate la 30 iunie 2011, evoluţia fluxurilor financiare RO-UE arată în felul următor:
Contribuţia RO la bugetul UE din 2007 până în prezent este de 5,45 mld. euro.

De la bugetul UE, RO a atras pe parcursul aceluiaşi interval 10,5 mld. euro, din care fonduri preaderare 2,5 mld. si postaderare 8 mld. (structurale şi de coeziune, dezvoltare rurală şi de pescuit, alte tipuri).

* BFN este întocmit lunar de către Departamentul Buget din cadrul MFP. Pentru obţinerea poziţiei financiare nete sunt comparate sumele efectiv încasate de la UE cu sumele efectiv plătite către UE.

2. De unde a pornit reacţia Guvernului

ZF a arătat vineri că România a plătit drept contribuţie obligatorie la bugetul UE de la integrare până în prezent peste 4,5 mld. euro, dar nu a luat înapoi definitiv decât 600 mil. euro adică 3% din fondurile structurale şi de coeziune (situaţie reflectată într-o scrisoare transmisă de Bruxelles Guvernului) ceea ce o face un contributor net la bugetul UE. ZF a susţinut că situaţia este de neacceptat câ atât mai mult cu cât actualul Executiv a tăiat anul trecut salariile bugetarilor cu 25% şi a majorat TVA cu cinci procente pentru a echilibra finanţele publice, bani care se duc însă acum în contul unei contribuţii la nivelul UE, România "sponsorizând", astfel economii gigant precum cea a Germaniei sau a Franţei.

3. Care este realitatea?

Guvernul adună în acelaşi coş toate fondurile acordate României (de preaderare, structurale, plăţile directe către agricultură) pentru a demonstra că este un beneficiat net al fondurilor UE. Doar că, pentru cea mai importantă componentă a fondurilor acordate între 2007 - 2013, adică fondurile structurale şi de coeziune cele care sunt destinate dezvoltării (19,2 mld. euro) României i-au fost rambursate de către UE doar 4% din valoarea lor, deşi ea a contribuit la bugetul UE, în aceeaşi perioadă, cu 5,4 mld. euro.

Fondurile nu ar trebuie amestecate doar pentru că aşa se cosmetizează o realitate de neacceptat în atragerea fondurilor, pentru că fondurile de preadererea sunt cu totul altceva decât fondurile de coeziune, în vreme ce fondurile pentru plata la hectar se dau pur şimplu, ele ajută agricultura să nu moară, dar nu ajută spectaculos la dezvoltare.

http://www.zf.ro/eveniment/pristanda-s-a-mutat-la-guvern-dar-nu-mai-numara-steagurile-ci-fonduri-europene-trei-de-preaderare-unu-structural-plus-agricultura-egal-10-mld-euro-8502641