13 iulie 2011

Polticienii vor ţine acum şedinţe şi conferinţe de presă, în loc să scoată România din Protocolul de la Kyoto



Nu o vor face, ştim asta cu toţii, doar au acceptat să legifereze frauda cu certificate de emisii de dioxid de carbon. Sunt croiţi (toţi cei din actualele partide) să asculte de ceea ce le spun ONU, UE, sau cine ştie ce alt for globalist. Aderarea României la Protocolul de la Kyoto a însemnat adio energie mai ieftină, unul dintre puţinele avantaje de competivitate pe care le mai aveam.

Gândul: ONU interzice României accesul pe piaţa de carbon. Statul are timp până la sfârşitul lunii august să îşi facă temele

Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice a decis că România nu mai poate avea acces la mecanismele protocolului de la Kyoto, până când nu elimină erorile şi lipsurile din raportările privind emisiile de gaze cu efect de seră. O decizie finală va fi luată de ONU la sfârşitul lunii august, timp în care statul român are timp să corecteze unele dintre aceste nereguli. În practică, interdicţia înseamnă că România nu mai are acces la piaţa de tranzacţionare a certificatelor de carbon.

Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto s-a reunit la Bonn, în perioada 6-8 iulie, pentru a decide ce măsuri va lua împotriva României. Interdicţia aplicată statului român echivalează cu ratarea unei afaceri de 600 de milioane de euro, pentru că cele 300 de milioane de certificate de carbon (AAU) nu mai pot fi valorificate. Cu câţiva ani în urmă, România ar fi putut obţine până la 3 miliarde de euro dintr-o astfel de tranzacţie. Vezi aici detalii.

Experţii Comitetului ONU au constatat că Inventarul Anual pe anul 2010 al emisiilor de gaze cu efect de seră "nu este suficient de complet, precis şi transparent" şi că sistemul naţional de raportare "nu a executat unele funcţii specifice", aşa cum au fost stabilite în Protocolul de la Kyoto. Practic, ONU a constatat că România nu a fost în stare să furnizeze estimări corespunzătoare privind emisiile poluante, nu a reuşit să strângă suficiente date de activitate, nici să proceseze informaţii privind factorii de emisii cum se cuvine. Deasemenea, au lipsit documentaţii şi justificări ale metodelor de raportare alese.

În ciuda avertizărilor din anii trecuţi, România nu a respectat recomandări importante, au mai constatat experţii ONU.

Ministerul Mediului din România, prin Agenţia de Protecţie a Mediului, care este direct răspunzătoare pentru aceste raportări, are în lucru 5 noi studii privind emisiile poluante. Acestea sunt "destinate atât îmbunătăţirii activităţilor de culegere/elaborare a datelor, identificării/dezvoltării parametrilor şi factorilor de emisie necesari în realizarea inventarului, cât şi creşterii expertizei specifice a personalului din domeniu. Rezultatele acestor studii vor permite sistemului naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră trecerea la un nivel tehnic superior de colectare, prelucrare şi raportare a datelor", se precizează într-un comunicat de la Ministerul Mediului.

Cu toate acestea, experţii ONU spun că, deşi cele cinci studii ar putea rezolva neregulile constatate, nu se pot pronunţa încă, pentru că nu au informaţii despre studiile respective.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: