07 iulie 2011

Europarlamentarii români nu vor s-o supere pe Catherine Ashton



Aşa că au votat împotriva rezoluţiei care cerea aplicarea articolelor 9 şi 10 din Protocolul 1 la Tratatul de la Lisabona în materie de cooperare parlamentară în domeniul PESC/PSAC (Politica Externă şi de Apărare Comună), care ar fi schiţat un control al parlamentelor statelor membre asupra acestui domeniu:

Parlamentul European, [...]

1.  reaminteşte că Parlamentul European este o sursă de legitimitate pentru PESC şi PSAC, asupra cărora exercită un control politic;
2.  îşi declară convingerea, totodată, că o cooperare interparlamentară consolidată în domeniul PESC şi PSAC ar întări influenţa parlamentară asupra opţiunilor politice din UE şi statele membre, date fiind responsabilităţile Parlamentului European în materie de politici comune ale Uniunii, inclusiv PESC/PSAC, şi prerogativele fiecărui parlament naţional în materie de securitate naţională şi politica de apărare;
3.  regretă lipsa unui acord cu ocazia Conferinţei preşedinţilor de parlamente din UE din 4-5 aprilie 2011 şi îşi declară disponibilitatea în a sprijini preşedinţia polonă în convenirea unui acord între Parlamentul European şi parlamentele naţionale cu privire la noi forme de cooperare parlamentară în acest domeniu;
4.  confirmă poziţia sa aşa cum a fost prezentată în rapoartele relevante, şi îndeosebi că:
– în conformitate cu articolul 9 din Protocolul 1 la Tratatul de la Lisabona, „Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii”, pentru a promova astfel asumarea în comun a responsabilităţilor de organizare şi desfăşurare a unei cooperări interparlamentare periodice şi eficiente;
– propria reprezentare în orice nouă formă de cooperare interparlamentară ar trebui să aibă loc la un nivel ce reflectă întinderea şi importanţa rolului său de control al PESC/PSAC, ce recunoaşte natura europeană comună a acestor politici şi satisface necesitatea de a reflecta pluralismul politic şi geografic al acestei instituţii;
– în vederea asigurării unei valori adăugate şi pentru reducerea costurilor, secretariatul şi clădirile Parlamentului European sunt în principiu disponibile pentru a sprijini organizarea şi găzduirea de reuniuni interparlamentare;
– concluziile reuniunilor interparlamentare nu au caracter obligatoriu pentru părţi;
5.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie preşedinţiei polone a Conferinţei preşedinţilor de parlamente din UE, preşedinţilor parlamentelor din UE şi Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.
Rezoluţia a fost respinsă. Votul europarlamentarilor români - aici (un singur vot "pentru" - al lui CVT). 


În schimb, au avut grijă să voteze pentru rezoluţia împotriva minelor (antipersonal). Şi-aşa am renunţat, ca idioţii, încă de pe vremea CDR, la minele antipersonal. Bine măcar că nu am renunţat la muniţia cu fragmentaţie (cluster bombs). Dacă ar fi după ONU, ar trebui să renunţăm şi să ne mai numim ţară...

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: