21 mai 2011

Ipocrizia Europei de Vest (Ziare.com)



Prin natura firii, omul uita momentele mai grele din viata sa. Nu acelasi lucru se intampla si cu istoria. Ea nu uita, nu este partinica, dar poate fi denaturata in scopuri ce cu greu pot fi clasificate ca fiind oneste sau pline de moralitate. 

http://thumbs.ziare.com/Ipocrizia-Europei-de-Vest----b--Opinii---b-/dd315c5cdc3053c92/240/0/1/70/Ipocrizia-Europei-de-Vest----b--Opinii---b-.jpgStim ca in Romania se minte, cel mai adesea "prin omisiune", stim ca adevarul este distorsionat si prezentat dupa cum o cer interesele momentului. Ce s-ar fi intamplat daca adevarul despre evenimentele din decembrie 1989 ar fi fost prezentat asa cum este?! Da, am fost ajutati, nu trebuie sa ne fie rusine si nici nu mai conteaza cine a facut-o. Sa incercam sa ne inchipuim care ar fi fost soarta a mii de fesenisti, daca romanii ar fi stiut adevarul istoric.

Sunt destui aceia care stiau ca aproape tot ce produceam pleca la rusi, dar sunt prea putini aceia care stiu ca multumita lui Winston Churchill, Romania a fost obligata sa traiasca sub control sovietic in proportie de 90% (9 octombrie 1944). Sa adaugam doar ca tari precum Ungaria sau Iugoslavia "beneficiau" doar de 50%, iar Grecia de 10%. URSS si tarile vestice victorioase au condamnat Romania la plata unor datorii uriase de razboi, aproximativ 1.200 milioane de dolari, iar in Europa de vest declansau celebrul plan Marshall.

Sa mentionam doar ca in perioada septembrie 1944- martie 1947, venitul national a fost de aproximativ 1.245 de milioane de dolari! Si pentru a ne demonstra cat de impartiala este justitia internationala, Germania era scutita de plata a 200 de milioane de dolari, suma ce reprezenta datoria catre ... Romania. Ca sa compenseze, marinimoasa URSS isi "recupera" datoria de razboi, 300 de milioane de dolari, la preturile corespunzatoare anului ... 1938 si la un curs valutar stabilit de economistii rusi.

Venind in zilele noastre, nu putem sa nu admiram tenacitatea cu care a fost distrusa tara noastra. Atat din interior, cat si din exterior. Probabil ca multi se asteptau ca Vestul sa ne puna pe tava mult dorita friptura. Au facut-o dupa ce ne-au obligat sa inchidem in Banat cel mai mare combinat de producerea si industrializarea carnii de porc. Tot Vestul cel binevoitor ne-a ajutat sa trecem combinatul siderurgic de la Galati in mainile anglo-indienilor, considerand ca unde s-a dus porcul din ograda se poate duce si otelul.

Cat despre demontarea si vanzarea fabricilor si uzinelor ca si fier vechi prietenilor din lumea araba, care intamplator au relatii foarte stranse de prietenie cu mama Rusia, se poate continua cu: Au fost odata... La fel putem spune si despre gazul natural, despre curentul electric s.a.m.d.

Desi pare o mare realizare, emigrarea spre Vest a fortei de munca brute a insemnat un castig imens nu pentru Romania, ci pentru destinatari, care se confruntau cu o crestere accentuata a masei de pensionari si o scadere a numarului de cotizanti. Din fericire, procesul a fost incetinit si azi ni se fura, pardon, este ajutata sa se afirme materia cenusie. De ce sa cheltuiasca ei miliarde in educatie cand pot primi totul gratis?!

Desigur ca nu putem sa ii culpabilizam doar pe vestici sau pe estici ca doresc sa puna stapanire totala pe Romania; nimic nu ar fi fost posibil fara ajutorul nepretuit al iubitorilor de tara si neam, adevarati patrioti, care nu ne-au lasat sa murim de foame, dar nici sa muncim. Iar rasplata fara munca gasim doar la jumatate dintre asistatii sociali.

Timp de 50 de ani, tarile vestice si-au oblojit ranile dobandite in razboi, iar astazi vin in fata noastra si cu o ipocrizie fara margini ne invata cum sa stam in genunchi si in fata lor. Tot ele, in timp ce ne vorbesc despre coruptia la nivel inalt, sprijina (nu sanctioneaza!) bancile care au fraudat economiile mondiale, declansand o criza ce a trimis in strada zeci de milioane de tineri. Din banii cetatenilor!

In aceste conditii, noi cum ingenunchem: catre Est sau catre Vest?! Si ca veni vorba, "politicienii" nostri au aflat ca omul a trecut la pozitia bipeda?!

http://www.ziare.com/social/romani/ipocrizia-europei-de-vest-opinii-1096148

2 comentarii :

Anonim spunea...

Nu e vorba de ruşine de a recunoaşte cine ne-a ajutat în 1989 ci de adevărul istoric. În decembrie 1989 pentru răsturnarea lui Ceauşescu, de afară nu ne-a ajutat nimeni decît cu vorbe.
Dar s-a ajuns la concluzia că un popor încrezător în propriile sale forţe e un popor primejdios. De aceea propaganda de tipul "popor român, să-ţi iasă din cap ideea că în decembrie 1989 ai izbutit să faci ceva de unul singur. Întotdeauna evenimentele istorice importante sînt urmarea acţiunilor altora, românii nu pot decît să se supună la ce au hotărît alţii".
Minciuni, jumătăţi de adevăruri şi interpretări tendenţioase se folosesc în acest scop. De pildă, a văzut vreunul un turist sovietic în decembrie 1989 în România scobindu-se în nas, asta e interpretat ca "dovada amestecului sovietic în evenimente".

Riddick spunea...

În decembrie a fost o "tranziţie controlată", iar sistemul a efectuat ceea ce în termeni militari se numeşte "retragere strategică", pe poziţii dinainte stabilite, în ordine şi cu pierderi minime de efective şi materiale (în RDG au reuşit să puna mâna pe ceea ce URSS a mai lăsat pe la arhiva STASI - în Cehoslovacia sunt mărturii cum că s-au evacuat metri cubi de arhivă în URSS cu avionul, înainte de "Revoluţia de catifea"). După nişte ani, aflam că o parte dintre inamici şi o parte dintre aliaţi vor să fuzioneze în "Europa Unită", iar noi, cică, ar trebui să fim tot lângă ei.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: