03 aprilie 2011

Se pune la cale privatizarea CEC ?



Ultima bancă cu capital românesc. Destul de suspectă respingerea raportului financiar pentru 2010, indicii sunt destul de buni... Suspectă şi aducerea (posibilă) pe poziţia de vicepreşedinte a unuia care a întocmit oferta şi planul de afaceri al Raiffeisen Bank la licitaţia de privatizare a CEC din 2005-2006, anulată ulterior, datorită "ofertelor nesatisfăcătoare".


Mediafax:

Doi noi vicepreşedinţi la CEC Bank. Deocamdată nu s-a discutat înlocuirea lui Gheţea

Statul a decis să nu prelungească mandatul a doi vicepreşedinţi ai CEC Bank, Gheorghe Carabasan şi Cristian Tudorancea, şi nu a hotărât încă dacă va da un nou mandat actualului preşedinte, Radu Graţian Gheţea, după ce săptămâna trecută MFP a respins raportul pe 2010.

Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că, în AGA de joi - 31 martie, raportul financiar pentru 2010 nu a fost aprobat de acţionarul majoritar al băncii, Ministerul Finanţelor Publice, care a ridicat anumite obiecţii şi întrebări faţă de conţinutul acestuia.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Finanţelor Publice susţin că raportul anual nu a fost respins, ci s-a cerut o amânare a aprobării întrucât reprezentanţii statului au avut anumite nelămuriri.

"Nu s-a discutat încă despre mandatul preşedintelui Gheţea, dar mandatele a doi vicepreşedinţi, Carabasan şi Tudorancea, nu au mai fost prelungite", au arătat sursele citate.

Pe de altă parte, surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în piaţă se vorbeşte deja de înlocuitorii celor doi, unul dintre aceştia fiind actualul preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL), Andrei Stamatian.

Numit în toamna lui 2009 la conducerea RBL, Stamatian a activat înainte în Raiffeisen Bank, ca director de proiecte strategice şi anterior director al departamentului de organizare şi proiect.

Din această poziţie el a redactat planul de afaceri şi a coordonat oferta tehnică şi financiară a Raiffeisen Bank la licitaţia de privatizare a CEC Bank, organizată de stat în 2005 - 2006. Guvernul a decis atunci să nu vândă pachetul majoritar de acţiuni, considerând oferta financiară mult prea mică în raport cu cât se aştepta să primească.

Un alt posibil vicepreşedinte este Andrei Răzvan Micu, consilier al Ministrului Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.

Micu reprezintă statul în Adunările Generale ale CEC Bank.

Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, care este şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, a fost numit în fruntea băncii în 2007, având un mandat de patru ani, care expiră pe 11 mai.

Gheţea a reuşit să readucă banca între primele patru instituţii de credit în funcţie de valoarea activelor, recâştigând cotă de piaţă, de la puţin sub 4% la 6,35% la finele anului trecut.

Ambii vicepreşedinţi înlocuiţi săptămâna trecută sunt bancheri cu experienţă, Carabasan lucrând în sistem încă dinainte de '89, la Bancorex.

Profitul înainte de impozitare al CEC Bank a crescut cu 30,16% anul trecut, la 65,13 milioane lei, iar provizioanele pentru credite s-au majorat cu 8,6%, la 365, 04 milioane de lei. Activele băncii de stat au urcat cu 4,2%, la 21,7 miliarde de lei.

În acelaşi timp, soldul creditelor acordate de CEC Bank a crescut cu 2,4%, la 9,6 miliarde de lei, iar portofoliul de depozite s-a majorat cu 9,6%, la 15,1 miliarde de lei.

La sfârşitul anului 2010, rata de solvabilitate a CEC era de 17,18%, uşor sub nivelul de la finele lui 2009, de 17,39%, dar peste nivelurile impuse de reglementările BNR în vigoare (minimum 10%) şi media sistemului bancar, de 14,6%.

>> O mai lălăim mult cu CEC-ul ?


>> Cine a pus ochii pe CEC ?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: