Dez-ocuparea: Imagini filmate cu luptele de la Abidjan, Coasta de Fildeş

03 aprilie 2011

Imagini filmate cu luptele de la Abidjan, Coasta de Fildeş

Spécial : Bataille d’Abidjan (vidéos)

03/04/11 :

Du côté des combattant de Laurent Gbagbo

L’armée française prend le contrôle de l’aéroport d’Abidjan

300 soldats français de plus en Côte d’Ivoire

Les Français d’Abidjan fuient les pillards

fdesouche.com

Al Jazeera:

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...: Unul din comentariile de la link spune tot :

"il s’agit encore une fois de l’avancée de l’islam… Puisque le Nord est musulman et le sud chrétien…. On assiste en direct à une conquête musulmane….
Bref Zarkozy-UMP-USA aident les musulmans partout, en Lybie, en Ivory Coast, en Europe, en France…"

Soldatii francezi sunt inarmati pana-n dinti iar sustinatorii lui Gbagbo sunt cu mainile goale..; 4/03/2011
Riddick spunea...: Va fi măcel. Chiar dacă ar putea câştiga în final, Ouattara dansează pe un vulcan.; 4/03/2011
Crystal Clear spunea...: Este cumplit ceea ce se intampla.

Vad ca astia de la IRTV agita spiritele cu cozile de la promotii,doar, doar o iesi cumva scandal
Abia asteapta UE,ONU sa se bage sa "faca ordine" si la noi; 4/03/2011
Riddick spunea...: Văd că nu reuşesc sa puna mqna nici pe televiziune, nici pe palatul prezidenţial. ONU a început s-o dea cotita, îl atenţioneaza pe Ouattara privind masacrul de la Duékoué(>800).

"Neconvenabil"...; 4/03/2011
Crystal Clear spunea...: Iar el se jura ca nu stie nimic...; 4/03/2011

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."