Internaţionala socialistă l-a scăpat pe Gaddafi în 1986

The Epoch Times:

Mitterrand, Craxi si Gonzalez i-au salvat viata lui Gaddafi

Liderul libian Muammar Gaddafi (Ernesto Ruscio / Getty Images)

Francois Mitterrand, Bettino Craxi si Felipe Gonzalez i-au salvat viata colonelului Gaddafi, refuzand armatei aerului a SUA dreptul de a utiliza spatiul aerian al Frantei, Italiei si Spaniei, cand presedintele Ronald Reagan a lansat o operatiune de pedepsire, esuata in mod expres de guvernele celor trei tari care l-au avertizat pe liderul libian de intentiile presedintelui american de atunci, noteaza marti ziarul ABC.

Roland Dumas, fostul ministru de externe si confident al presedintelui Mitterrand, a confirmat personal cele intamplate, aducand noi informatii in istoria relatiilor diplomatice dintre Gaddafi, liderii socialisti europeni si SUA. La 12 aprilie 1986, generalul Vernon Walters, trimis special al presedintelui Reagan, s-a intalnit la Madrid cu premierul spaniol Felipe Gonzalez, pentru a-l informa despre decizia americana de a lansa impotriva lui Gaddafi o operatiune militara de pedepsire, dupa atentatul terorist atribuit oamenilor lui Gaddafi, comis cu o saptamana inainte la 5 aprilie, asupra unei discoteci din Berlin.

Cu cateva saptamani inainte, in martie, corespondentul la Tripoli al ziarului New York Times informase despre aceasta reuniune, desfasurata in capitala libiana, a lui Gaddafi cu liderii mai multor grupari teroriste, intre care si reprezentanti ai organizatiilor basca si irlandeza, ETA si IRA. Din 1984 aparusera diferite informatii privind posibilele relatii ale liderului libian cu organizatii teroriste. La 13 aprilie 1986, Ministerul italian de Interne a primit informatii de la fosta Comunitate Europeana (CEE) cuprinse intr-un 'document informativ', potrivit caruia Gaddafi ar fi donat ETA un milion de dolari.

In pofida acestor antecedente, reuniunea madrilena dintre Vernon Walters si Felipe Gonzalez a iesit prost: guvernul spaniol a refuzat SUA autorizatia pentru ca bombardierele americane, stationate in Marea Britanie, sa survoleze spatiul aerian spaniol pentru a bombarda resedinta lui Gaddafi. Misiunile speciale ale presedintelui Reagan la Paris si Roma, au avut acelasi rezultat. Roland Dumas, ministru si om de incredere al presedintelui Mitterrand, a dezvaluit intr-un interviu acordat ziarului Le Figaro Magazine, actiunile concrete ale lui Mitterrand, Craxi si Gonzalez, impotriva lui Reagan si in favoarea lui Gaddafi.

Roland Dumas a declarat: 'In timpul unei vizite private la Tripoli, colonelul mi-a spus ca stia ca eu sunt cel care l-a convins pe Mitterrand sa respinga cererile americane. 'Mi-ati salvat viata in ziua aceea', i-ar fi spus Gaddafi. In realitate, povestea salvarii lui Gaddafi, pe care Reagan era dispus sa-l elimine, printr-un 'bombardament chirugical', a fost mai putin personala decat se desprinde din marturisirea lui Roland Dumas.

Craxi a povestit inainte sa moara in Tunisia, nu departe de frontiera libiana in 2000, ca a fost guvernul sau cel care l-a alertat pe Gaddafi de 'iminentul' bombardament american. Felipe Gonzalez a fost primul sef de guvern care a refuzat sa puna la dispozitia SUA spatiul aerian spaniol. Roland Dumas isi adjudeca insa cireasa de pe tort: 'Dupa ce Franta a refuzat spatiul aerian armatei americane, avioanele au fost nevoite sa urmeze o ruta mai lunga prin Atlantic, adaugand 12 ore de zbor suplimentare. In aceste 12 ore Gaddafi a avut timp sa se ascunda si sa scape de bombardamentul ordonat de Reagan'.

'Victorios' dupa bombardamentul american, din 15 aprilie 1986, Gaddafi a aparut la televiziunea libiana 'cerandu-i Spaniei si Italiei sa impiedice actiunile flotilei a VI-a americane' si a inceput lenta sa 'reconversiune' care avea sa se incheie cu obtinerea de catre Libia a presedintiei Comitetului pentru drepturile omului al ONU, in 2003.

>> The Global Revolution Puzzle (theconservativemonster.com)