Consilierul prezidenţial Leonard Orban - o ameninţare la adresa siguranţei naţionale

''O naţiune poate supravieţui nebunilor săi, chiar şi ambiţioşilor. Dar nu poate să supravieţuiască trădării din interiorul ei. Un duşman la porţile cetăţii este mai puţin temut, fiindcă este cunoscut şi-şi ridică steagul său. Dar trădătorul se mişcă liber printre cei din cetate, şoaptele sale viclene foşnesc prin pieţe şi pe străzi, şi se aud chiar şi în sala tronului".

Marcus Tullius Cicero 

Consilierul prezidenţial Leonard Orban (fost komisar european) susţine crearea unui guvern european unic, într-un interviu pentru Ziarul Financiar:

Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nu foarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie de regle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră din ce în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate de Bruxelles. 

Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii. [!!!] Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniul economic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, în adevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politica economică şi fiscală este inevitabilă, susţine Leonard Orban (48 de ani), consilier al preşe­dintelui Traian Bă­sescu, fost comisar euro­­pean - primul din partea României.

Când, în urmă cu un an, Orban a venit la Cotroceni în poziţia de consilier acest lucru a constituit o mică sur­priză. [ba una MARE !] Pentru că era şi este fratele unui lider liberal, Ludovic Orban, şi a fost trimis la Bruxelles în poziţia de comisar european de guvernul liberalului Călin Popescu-Tări­ceanu. Iar liberalii erau şi atunci ca şi acum la cuţite cu preşedintele Băsescu. Acum fostul comisar, care ţine însă să fie socotit un tehno­crat independent de partide, este unul dintre susţinătorii puternici ai poziţiilor preşedintelui, cel puţin în materie de politici europene pe care le şi influenţează.

Într-un interviu pentru ZF el justifică [jalnic...] anunţul intempestiv al preşedintelui anume că România a aderat la "Pactul Euro plus", adăugând, în mod cu totul nou, că adoptarea documentului "este un prim pas spre un guvern european". În contextul în care în mod surprinzător şi fără o dezbatere publică prealabilă preşedintele a anunţat aderarea României la "Pactul euro plus" [Băsescule, cu cine joci, cu noi sau cu globaliştii ? decide-te rapid !] - o înţelegere prin care statele UE (pactul era destinat iniţial ţărilor din zona euro) se obligă să-şi calibreze cheltuielile şi să-şi reducă deficitele - consilierul prezi­denţial susţine că această aderare care ar putea părea pripită era necesară pentru ca România să rămână la masa deciziilor UE.

"Decizia a fost luată de Guvern. Dar aderarea era necesară pentru că, în ultima vreme, s-au luat decizii la nivelul UE 17 (ţările din zona euro - n.n.), dar care au fost obligatorii pentru toţi. [NU şi pentru Cehia, Suedia, Marea Britanie şi Ungaria] Este mare nevoie să fii la masa deciziilor. Este o etapă care ajută în această privinţă şi la aderarea la zona euro."

De ce a aderat însă România, iar alte ţări din afara euro, ca de pildă Ungaria, nu au făcut-o?

"Nu au aderat Marea Britanie care, probabil, nici nu o să o facă, nu a aderat Cehia (care are un guvern eurosceptic - n.n.), Ungaria din cauza problemelor impo­zi­tării şi Suedia. [nişte nebuni, n'aşa ?!] Dar România a luat deja măsurile care se regăsesc în acest pact. Viitorul acord cu FMI de tip preventiv (precautionary agree­ment) intră în tiparele pactului pentru competitivitate (Euro plus - n.n.)."

Potrivit lui Orban, unele ţări ca Irlanda sau Slovenia s-au temut că competenţele pe domeniul impozitării le vor fi afectate. Asta este şi temerea ungurilor.

"Impozitarea directă rămâne însă o competenţă naţională", arată Orban. [vaai... ce consolare; cât timp mai rămâne aşa ?]

Nu doar aderarea la Euro plus, ci şi alţi paşi care se fac (decizii luate săptămâna trecută la Bruxelles privind aşa-numita strategie UE 2020) vor limita puterea de decizie a guvernului de la Bucureşti, de fapt a tuturor guvernelor europene. [staţi voi să vedeţi cât de limitate vor fi, când vor pune europenii mîna pe pari !]

În aprilie, România va trebui [sigur ?] să prezinte la Bruxelles mai multe măsuri pe care să le introducă în aşa-numitul Plan Naţional de Reformă (PNR). "La Bruxelles s-a dat sprijinul politic pentru consolidarea strategiei UE 2020. Decizia schimbă fundamental maniera de pregătire a guvernelor şi a parlamentelor naţionale. Până la sfârşitul lui aprilie România trebuie să transmită Planul Naţional de Reformă şi programul de convergenţă la zona euro. Acestea vor conţine indicatori macro care vor fi incluşi în bugetele pe anul următor. Bugetele trebuie agreate de Comisia Europeană, care va face recomandări, iar problema va fi discutată şi la Consiliul European (summit-ul şefilor de state şi de guverne - n.n.). Consiliul va face şi el recomandări pentru fiecare stat în parte. Recomandările vor fi pe masa Parlamentului în momentul în care se va discuta bugetul, iar ele trebuie respectate" [mă, şi dacă parlamentarii, ca adevăraţi reprezentanţi ai naţiunii, zic "pas" ?], explică Orban importanţa deciziilor adoptate săptămâna trecută la Bruxelles.

Ideea Pactului Euro plus a fost enunţată de Germania şi Franţa şi apoi preluată de Comisia Europeană. Consi­derentul a fost că actualele reglementări nu sunt suficiente pentru a aduce mai multă rigoare şi disciplină economică.

"Este un set de măsuri autoasumate [hahaha !] pe patru domenii care nu intră în compe­tenţele comunitare, ci în cele naţionale şi urmăresc creşterea competitivităţii, creş­terea ratei de ocupare, consolidarea finanţelor publice şi o guvernanţă euro­peană."

Însă unele ţări din UE sunt mai dezvoltate ca România. Îşi permit o restrângere a cheltuielilor pe termen lung, însă oricare guvern român va avea nevoie, la un moment dat, de deficite, cel puţin pe zona de dezvoltare. Cum se împacă acceptarea unui deficit bugetar de maximum 3% din PIB (acest deficit este stabilit deja pentru zona euro, dar a fost încălcat de toate statele confruntate cu criza) care ar putea fi introdus şi în Constituţie, cum a anunţat preşedintele Băsescu [vorbea în dodii...], cu nevoia de cheltuieli mai mari pentru investiţii care s-ar putea traduce în deficite mai mari?

"Modelul german al austerităţii este unul de succes. [aşa... pupă-i în cur pe nemţălăi !] Cheltuielile trebuie ajustate de aşa natură încât deficitul de 3% să meargă spre dezvoltare. România are o problemă serioasă cu creşterea conpetitivităţii, iar aceste măsuri pe care le ia vor fi monitorizate de UE. Aici nu ne confruntăm cu opţiunea de a fi mai mult sau mai puţin populişti, ci cu o opţiune strategică: vrem să mai însemne ceva Uniunea Euro­peană? Există în UE un set de dezavantaje majore care, dacă nu vor fi corectate, vor conduce la situaţia în care Uniunea îşi va pierde relevanţa şi influenţa. [şi ce te mai oftici tu pe chestia asta...] Dacă se va întâmpla acest lucru, el va fi simţit la nivelul fiecărui cetăţean european [în mod benefic !], pentru că nivelul de trai va scădea drastic [ia, jură-te...]. Începem să pierdem avantajele, avem o problemă serioasă de ordin demografic, o lipsă de constanţă a politicilor. Un mare dezavantaj este lipsa unui Guvern la nivelul UE" [dezavantaj PENTRU CINE ?], susţine Orban, poziţie care l-ar putea caracteriza drept unul dintre cei mai "duri" federalişti.

Către un guvern unic european

În urmă cu câteva decenii, o butadă a fostului secretar de stat american Henry Kissinger [un globalist] a făcut carieră. Referindu-se la maniera dezlânată a europenilor din UE de a lua decizii şi la divizarea lor pe probleme importante, Kissinger a glumit: Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu Europa? Fostul comisar european spune că nevoia îi va obliga pe europeni să-şi coordoneze poziţiile, iar apariţia unui guvern al UE este inevitabilă, dacă Uniunea vrea să mai însemne ceva.

În faţa competiţiei dure a Asiei şi Americii, Europa va trebui să-şi aleagă un guvern unic, altminteri riscă să-şi piardă influenţa. O pierdere a influenţei ar însemna o lovitură extrem de dură pentru fiecare cetăţean pentru că pierderea influenţei echivalează cu scăderea drastică a nivelului de trai. "Eu nu văd o altă soluţie decât un guvern european", spune Orban. În UE există încă îngrijorări mari, chiar dacă sunt şi semne pozitive de revenire economică. "Testele de stres care au fost anunţate pentru bănci ne vor forma o imagine despre cum stăm pentru că criza financiară nu a dispărut."