25.000 de tone de CO2 suplimentare în urma summitului climatic de la Cancun

Summitul de la Cancun, care are ca principal scop tocmai schimbarea climatică a planetei şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, va polua planeta cu 25.000 de tone de dioxid de carbon, potrivit unui anunţ al organizatorilor mexicani.
Evenimentul, care are costuri totale de 43 milioane de lire sterline, va produce la fel de mult gaz cu efect de seră în cele două săptămâni de desfăşurare cât o ţară africană medie.
În aceste date au fost luate în considerare dioxidul de carbon generat de zboruri, transport, hoteluri, precum şi pentru prepararea mâncării, ceea ce înseamnă că summitul are o rată de poluare la fel de mare ca Somalia sau Mali.
Organizatorii conferinţei ONU au declarat că vor planta copaci şi vor plăti fermieri pentru a proteja pădurile, pentru a compensa emisiile poluante. De asemenea, ei vor recicla deşeurile provenite în urma organizării conferinţei, al cărui loc de desfăşurare este deservit de două vehicule care sunt alimentate cu biodiesel.
Cu toate acestea, deşeurile trebuie transportate 800 de mile (peste 1.200 km) la cea mai apropiată uzină de reciclare din Ciudad de Mexico.
Summitul de anul trecut de la Copenhaga a generat doar 5.000 de tone de dioxid de carbon, deoarece mulţi participanţi nu s-au deplasat cu avionul la conferinţă.
În acest an, peste 15.000 de delegaţi oficiali şi reprezentanţi ai unor ONG-uri au venit cu avionul la Cancun pentru a depune eforturi în vederea negocierii unui acord pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prevenirea creşterii temperaturii medii globale cu peste 2 grade Celsius.
De asemenea, delegaţii încearcă să înfiinţeze un fond de 60 miliarde de lire sterline pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă încălzirii globale şi să creeze un program pentru protejarea pădurilor.
Un studiu al ONU, prezentat la Cancun, cu ocazia acestui summit, arată că gheţarii din Patagonia şi Alaska se topesc mult mai repede decât cei din alte părţi ale lumii, proces care s-a accentuat începând cu anii ‘80. Între 1960 şi 2003, în Patagonia şi Alaska, gheţarii s-au retras în medie cu 35, respectiv 25 de metri. În plus, modificarea structurii gheţarilor poate afecta atât cursurile de apă, provocând inundaţii devastatoare, cât şi regimul alimentar al populaţiilor din vecinătate.

Curentul