Postări
O interesantă analiză a apărut la GERMAN-FOREIGN-POLICY.COM:
BERLIN / WASHINGTON - Factori de decizie din politica externă germană dezbat dacă "Ordinea europeană constituită prin Tratatul de la Maastricht" s-a încheiat. La Berlin "impresia este din ce în ce mai puternică", că Germania crede că poate "avansa mai rapid, mai mult şi mai bine prin ea însăşi", mai degrabă decât în reţeaua europeană, potrivit unui document recent publicat de un think-tank - The European Council on Foreign Relations (ECFR). Potrivit documentului, în lupta lor pentru poziţii în piaţa globală, "elitele industriale" din fosta Germanie de Vest "şi-au îndreptat demult atenţia lor departe de Europa". Paradigma integrării europene, care a format baza politicii externe vest-germane din 1949, şi-a diminuat mult semnificaţia, "cu excepţia retoricii oficiale". Potrivit documentului, "chiar partenerii de discuţie sobri" din alte ţări ale UE, au început să ridice problema, "dacă ar trebui să fie îngrijorat cineva în privinţa unei noi Germanii naţionaliste". În acelaşi timp, relaţiile transatlantice îşi pierd coeziunea pe care au avut-o. Acest lucru înseamnă că "două ordini coerente paşnice, care au fost decisive pentru secolul 20, sunt în declin", evaluează ECFR. Accentul aceastei schimbari, conform think-tank-ului, este creşterea puterii Germaniei după 1990, fapt care ridică problema unei "noi 'chestiuni germane' pentru secolul 21".
După Modelul German
Documentul-dezbatere al ECFR explică, că "identitatea europeană a fostei Germanii de Vest s-a erodat în urma 'politicii de normalizare' aplicată de cancelarul Gerhard Schroeder". [1] Din 1949 până în 1989, Bonnul, "cu sprijinul SUA şi influenţat de moştenirea lăsată de al doilea război mondial", a cultivat în mod constant aşa-numita integrare europeană, şi "generozitatea financiară" germană a dat roade în "creşterea puterii Europei". Germania de Vest a fost capabilă "într-o mare măsură, să modeleze sistemul european conform (propriului) model socio-economic şi juridic - de exemplu, piaţa internă şi Euro". Într-o analiză finală, acesta este modul în care Germania a devenit "pilonul principal al UE". Astăzi, "schimbarea subtilă şi lentă din ultimele două decenii a devenit evidentă". "Accentul politicii europene a Germaniei s-a schimbat în mod clar".
Cu excepţia retoricii oficiale
Potrivit documentului ECFR, o Germanie mai puternică acum îmbrăţişează deschis propriile "interese naţionale", în timp ce naţiunile UE acuză guvernul german de "unilateralism sau obstrucţionism în creştere". "Uneori", politica Berlinului este chiar "percepută ca un dictat" în alte ţări europene. Deşi ministrul german de externe tocmai a reiterat recent angajamentul Germaniei faţă de integrarea europeană, este evident că "cu excepţia retoricii oficiale" paradigma politicii externe a Germaniei s-a schimbat. Autorul documentului-dezbatere al ECFR, un autor de politică externă, cu contactele cele mai bune europene şi transatlantice, detectează o "gândire implicită în noua 'Germanie unită', că Europa nu mai este necesară".
Mai repede prin sine însăşi
Cum subliniază documentul, în luptele lor pentru poziţii în piaţa globală, "elitele industriale" din fosta Germanie de Vest "şi-au îndreptat demult atenţia lor departe de Europa". În cel mai bun caz, ei văd în continuare UE ca o bază "utilă pentru strategiile lor de piaţă la nivel mondial", în relaţia cu puteri în creştere, cum ar fi China, India şi Brazilia. În acelaşi timp, ei se plâng de "partenerii lor europeni neproductivi", care secătuiesc bugetul german. Dar ei trec cu vederea, de obicei, extrem de benefica poziţie "cvasi-parazitară", pe care "un export german dinamic şi-a asumat-o în interiorul pieţei europene" ca urmare a unei slăbiciuni persistente a ţărilor vecine. În ceea ce priveşte establishmentul politic, documentul ECFR consideră că astăzi Germania dispune "de mai multă putere economică şi politică" decât Franţa. Prin urmare, necesitatea de a integra cu atenţie Parisul, cu potenţialul său politico-militar, s-a diminuat. "Într-un cuvânt", a explicat autorul, "la Berlin se răspândeşte impresia că Germania se simte tot mai zădărnicită de Europa", se crede că ea ar putea "avansa mai rapid, mai mult şi mai bine prin sine însăşi".
Sfârşitul Maastrichtului şi al Ialtei
Prin urmare, "două ordini coerente paşnice, care au fost decisive pentru secolul 20, sunt în declin", scrie ECFR - "ordinea europeană stabilită prin Tratatul de la Maastricht" şi "ordinea transatlantică stabilită la Ialta". În timp ce segmente din elitele germane întorc spatele UE, "SUA se retrage de pe continentul european", întrucât Europa este "în drum" spre "căutarea unui parteneriat de dimensiuni complet noi cu Rusia".
Autism media
În funcţie de impactul pe care schimbările actuale radicale îl vor avea asupra politicii la nivel mondiale, biroul ECFR de la Berlin a iniţiat programul "Germania în Europa", săptămâna trecută, pentru a discuta în mod cuprinzător aspectele legate de evoluţiile subliniate în această lucrare. Programul va include comunicări precum şi documentul-dezbatere curent. În momentul de faţă, nu există niciun interes în mass-media pentru o astfel de dezbatere în Germania, explică ECFR. "Principalele organe mass-media germane sunt prea axate pe 'Berlin' şi şi-au dezvoltat prin urmare un anumit autism", care ocoleşte fiecare "oportunitate pentru discursuri cu privire alte ţări europene". Şi va "depinde mai presus de toate pe Berlin dacă Europa vrea şi îşi va dezvolta pe deplin potenţialul său la nivel mondial în secolul 21". În UE, "nimic nu se poate face fără - să nu mai vorbim, împotriva voinţei - Germaniei". "Germania joacă un rol-cheie în toate domeniile strategice pentru dezvoltarea viitoare a unei politici europene globale", scrie autorul ECFR referitor la dezbaterea iniţiată.
Beneficiarul principal
Pentru a salva UE, documentul-dezbatere al ECFR propune o "nouă sobrietate europeană". Berlinul trebuie să evalueze, pe de o parte, "ce avantaje are Germania, în special, de la Europa" şi, pe de altă parte, "cât de mult ar trebui şi ar putea să coste Europa". Autorul sugerează că "Germania trebuie să decidă dacă doreşte singură să se retragă din integrarea europeană sau dacă doreşte să conducă întreaga Europă într-un rol global nou în secolul 21 - ca actor principal şi principal beneficiar". Documentul ECFR sugerează ca celelalte 26 de state membre ale UE să accepte în mod voluntar un rol de subordonat. "Partenerii europeni", scrie ea, "ar trebui să facă totul pentru a facilita Germaniei acest pas spre o Europă a solidarităţii şi puterii".
[1] All quotations from: Ulrike Guérot: Wie viel Europa darf es sein? Überlegungen zu Deutschlands Rolle im Europa des 21. Jahrhunderts. Ein Diskussionspapier, ecfr.eu 28.10.2010
După Modelul German
Documentul-dezbatere al ECFR explică, că "identitatea europeană a fostei Germanii de Vest s-a erodat în urma 'politicii de normalizare' aplicată de cancelarul Gerhard Schroeder". [1] Din 1949 până în 1989, Bonnul, "cu sprijinul SUA şi influenţat de moştenirea lăsată de al doilea război mondial", a cultivat în mod constant aşa-numita integrare europeană, şi "generozitatea financiară" germană a dat roade în "creşterea puterii Europei". Germania de Vest a fost capabilă "într-o mare măsură, să modeleze sistemul european conform (propriului) model socio-economic şi juridic - de exemplu, piaţa internă şi Euro". Într-o analiză finală, acesta este modul în care Germania a devenit "pilonul principal al UE". Astăzi, "schimbarea subtilă şi lentă din ultimele două decenii a devenit evidentă". "Accentul politicii europene a Germaniei s-a schimbat în mod clar".
Cu excepţia retoricii oficiale
Potrivit documentului ECFR, o Germanie mai puternică acum îmbrăţişează deschis propriile "interese naţionale", în timp ce naţiunile UE acuză guvernul german de "unilateralism sau obstrucţionism în creştere". "Uneori", politica Berlinului este chiar "percepută ca un dictat" în alte ţări europene. Deşi ministrul german de externe tocmai a reiterat recent angajamentul Germaniei faţă de integrarea europeană, este evident că "cu excepţia retoricii oficiale" paradigma politicii externe a Germaniei s-a schimbat. Autorul documentului-dezbatere al ECFR, un autor de politică externă, cu contactele cele mai bune europene şi transatlantice, detectează o "gândire implicită în noua 'Germanie unită', că Europa nu mai este necesară".
Mai repede prin sine însăşi
Cum subliniază documentul, în luptele lor pentru poziţii în piaţa globală, "elitele industriale" din fosta Germanie de Vest "şi-au îndreptat demult atenţia lor departe de Europa". În cel mai bun caz, ei văd în continuare UE ca o bază "utilă pentru strategiile lor de piaţă la nivel mondial", în relaţia cu puteri în creştere, cum ar fi China, India şi Brazilia. În acelaşi timp, ei se plâng de "partenerii lor europeni neproductivi", care secătuiesc bugetul german. Dar ei trec cu vederea, de obicei, extrem de benefica poziţie "cvasi-parazitară", pe care "un export german dinamic şi-a asumat-o în interiorul pieţei europene" ca urmare a unei slăbiciuni persistente a ţărilor vecine. În ceea ce priveşte establishmentul politic, documentul ECFR consideră că astăzi Germania dispune "de mai multă putere economică şi politică" decât Franţa. Prin urmare, necesitatea de a integra cu atenţie Parisul, cu potenţialul său politico-militar, s-a diminuat. "Într-un cuvânt", a explicat autorul, "la Berlin se răspândeşte impresia că Germania se simte tot mai zădărnicită de Europa", se crede că ea ar putea "avansa mai rapid, mai mult şi mai bine prin sine însăşi".
Sfârşitul Maastrichtului şi al Ialtei
Prin urmare, "două ordini coerente paşnice, care au fost decisive pentru secolul 20, sunt în declin", scrie ECFR - "ordinea europeană stabilită prin Tratatul de la Maastricht" şi "ordinea transatlantică stabilită la Ialta". În timp ce segmente din elitele germane întorc spatele UE, "SUA se retrage de pe continentul european", întrucât Europa este "în drum" spre "căutarea unui parteneriat de dimensiuni complet noi cu Rusia".
Autism media
În funcţie de impactul pe care schimbările actuale radicale îl vor avea asupra politicii la nivel mondiale, biroul ECFR de la Berlin a iniţiat programul "Germania în Europa", săptămâna trecută, pentru a discuta în mod cuprinzător aspectele legate de evoluţiile subliniate în această lucrare. Programul va include comunicări precum şi documentul-dezbatere curent. În momentul de faţă, nu există niciun interes în mass-media pentru o astfel de dezbatere în Germania, explică ECFR. "Principalele organe mass-media germane sunt prea axate pe 'Berlin' şi şi-au dezvoltat prin urmare un anumit autism", care ocoleşte fiecare "oportunitate pentru discursuri cu privire alte ţări europene". Şi va "depinde mai presus de toate pe Berlin dacă Europa vrea şi îşi va dezvolta pe deplin potenţialul său la nivel mondial în secolul 21". În UE, "nimic nu se poate face fără - să nu mai vorbim, împotriva voinţei - Germaniei". "Germania joacă un rol-cheie în toate domeniile strategice pentru dezvoltarea viitoare a unei politici europene globale", scrie autorul ECFR referitor la dezbaterea iniţiată.
Beneficiarul principal
Pentru a salva UE, documentul-dezbatere al ECFR propune o "nouă sobrietate europeană". Berlinul trebuie să evalueze, pe de o parte, "ce avantaje are Germania, în special, de la Europa" şi, pe de altă parte, "cât de mult ar trebui şi ar putea să coste Europa". Autorul sugerează că "Germania trebuie să decidă dacă doreşte singură să se retragă din integrarea europeană sau dacă doreşte să conducă întreaga Europă într-un rol global nou în secolul 21 - ca actor principal şi principal beneficiar". Documentul ECFR sugerează ca celelalte 26 de state membre ale UE să accepte în mod voluntar un rol de subordonat. "Partenerii europeni", scrie ea, "ar trebui să facă totul pentru a facilita Germaniei acest pas spre o Europă a solidarităţii şi puterii".
[1] All quotations from: Ulrike Guérot: Wie viel Europa darf es sein? Überlegungen zu Deutschlands Rolle im Europa des 21. Jahrhunderts. Ein Diskussionspapier, ecfr.eu 28.10.2010
OpenDemocracy - Germany goes global: farewell, Europe
HotNews.ro - Expert ECFR: Europa este pregătită pentru o nouă relaţie cu Rusia. SUA trebuie să depăşească logica de război rece
TheTrumpet.com - The Russo-German Plan to Dismantle NATO
The European Union Collective * Enemy of its Member States
Europe dances to Germany's tune
11 comentarii :
Am citi link-ul dat pt Honews.
O nemernicie mai mare nu poate fi !
"Americanii - care au fost deranjati de aceasta initiativa - dar si Romania sau statele baltice ostile si tematoare fata de Rusia trebuie sa inteleaga necesitatea unei noi arhitecturi de securitate si sa realizeze ca se intra intr-o era diferita, noua. "Nu e nimic rau in a privi spre viitor si a nu te gandi la trecut. Si cred ca acesta ar trebui sa fie si leit motivul pentru Romania. Nu poti construi viitorul Romaniei daca te tot gandesti la trecut", sustine Ulrike Guerot.
"Rusia nu este si nu trebuie sa fie o amenintare pentru Europa. Europa are nevoie de cooperare si cred ca si Romania va ajunge la acest mod de gandire. Polonia a ajuns, mai ales dupa tragedia de la Smolensk. A fost un viraj clar al politicii poloneze fata de Rusia si a fost unul dintre elementele centrale care a permis Germaniei sa aiba o astfel de propunere si sa aduca triunghiul de la Weimar la acest mod de gandire.
Nu este o modalitate de gandire unilateral germana, nici o intelegere si o dominatie franco-germana, ci e pregatirea unei discutii care sa implice pe toata lumea si sa gaseasca o modalitate comuna europeana de a discuta cu Rusia.
Inteleg ca va fi nevoie de ceva mai mult timp ca Romania sau tarile baltice sa ajunga la aceasta modalitate de a vedea lucrurile, pentru ca amintirile sunt recente, dar cred ca, in esenta, e o provocare si pentru Romania. Cu politica de a considera Rusia ca dusman nu se ajunge departe", a fost concluzia analistului "
Anne Marie Blajan e foarte apreciata de Theophyle si Cristian Preda .....
Da... ceva de genul - "dormiţi liniştiţi, est-europeni, ruşii şi germanii lucrează pentru voi!".
Pâi au mai lucrat, din 1939 până în 1941 (colaborarea militară ruso-germană a început în 1923).
Ruşii puneau la dispoziţie bazele, nemţii veneau cu instructori şi cu tehnologia (armament si piese de avion în lăzi pe care scria "utilaje agricole" - Germania avea interdicţie sau restricţii la anumite tipuri de armament după Tratatul de la Versailles din 1919).
A.M. Blăjan este reporterul tipic mainstream. Te uiţi la blogrollul ei şi îţi dai seama.
Nu vazusem articolul asta pe hotnews pana acum.Este incredibil, incredibil pana unde au ajuns !
Si se grabesc.
Iar afirmatia despre despre polonezi si Smolensk -ma ingheata.
Poate fi luata si ca o amenintare...
"Rusia nu este si nu trebuie sa fie o amenintare pentru Europa. Europa are nevoie de cooperare si cred ca si Romania va ajunge la acest mod de gandire. Polonia a ajuns, mai ales dupa tragedia de la Smolensk. A fost un viraj clar al politicii poloneze fata de Rusia si a fost unul dintre elementele centrale care a permis Germaniei sa aiba o astfel de propunere si sa aduca triunghiul de la Weimar la acest mod de gandire".
Un viraj clar al politicii poloneze, mai clar decât al avionului de la Smolensk. Şi-au instalat acoliţii în poziţiile pe care încă nu le aveau în stat.
Este extraordinar de grav.
Mult mai grav si mai avansat decat credeam .
Nu vom scapa usor din chestia asta
Pâna în 2012, când scăpăm de Obama (sper să scăpam mai repede), cam asta-i piesa.
De asta se grabesc sa implementeze federalizarea cat pot de repede.
Le tzatzaie fundu' ca vine"extrema dreapta " ,adica "Duda Zilei "
"Noua extremă dreaptă europeană – care se organizează la nivelul întregului continent, cântărind din ce în ce mai mult în politica guvernelor naţionale – ar putea transforma în curând funcţionarea Uniunii, previne editorialistul francez Bernard Guetta.
Afirmarea sa, cea de a doua problemă, va complica în mod serios funcţionarea instituţiilor europene, a Parlamentului, unde numărul reprezentanţilor săi va creşte în Consiliu şi la Comisie, unde ea va cântări din ce în ce mai mult datorită colegilor din guvernele naţionale care nu ar mai avea majoritatea fără ea. Nu numai că compromisurile între dreapta şi stânga, practică esenţială şi permanentă a Uniunii, vor deveni şi mai absconse şi mai dificile, dar orice progres spre o Europă politică şi spre federalism va fi combătut viguros de aceste forţe care vând restaurarea frontierelor naţionale ca pe cheia unei reîntoarceri la paradisul pierdut al naţiunilor puternice şi protectoare"
Ăla de la ziarul socialist Liberation recunoaşte public cârdaşia stânga-dreapta din UE (PPE+PES+ALDE+Verzi+comunişti).
Da, excelent ai remarcat !
Mai nou cica lumea ar fi confuza, stanga nu e buna, dreapta nu e buna , ce sa zic !.....
Care dreapta?
Ca nu mai e dreapta decat asa, de samanta,ascunsa .O sufoca toti .
Ca cica in America se ridica lumea anti-sistem .
Care sistem? In orice caz nu cel capitalist.
Poate impotriva celui socialist al lui Obama..
Exact asta se va intampla si in Europa-se va ridica lumea impotriva sistemului socialist care a inceput sa fie implementat de UE.
Vine luptă grea.
Trimiteți un comentariu