26 septembrie 2010

Cotroceni, adevărata ţintă a protestului



Nu sunt un fan al blogului Kiseleff, dar postarea Oameni şi instituţii pune punctul pe i: manifestaţia poliţiştilor nu a fost una sindicală, ci una politică.

Ţinta - desigur, Traian Băsescu:
Desprinşi dintr-o manifestaţie autorizată pentru a avea loc în faţa Guvernului, aproximativ 4000 de poliţişti s-au îndreptat către Palatul Cotroceni unde, după ce şi-au strigat păsurile şi câteva insulte la adresa preşedintelui, au aruncat caschetele peste gard.
Faptul că purtătorii de uniforme reale au aruncat caschete fără însemne îi scuteşte de răspundere în faţa legii penale militare, dar trădează caracterul premeditat al “manifestării spontane”, pentru că au avut tot timpul la ei pregătite caschetele pentru a le arunca şi nu au făcut-o în faţa Guvernului ci “s-au păstrat” pentru Cotroceni, adevărata ţintă a protestului.
Ca o paranteză, retorica “guvernului Băsescu”, susţinută inclusiv pe facebook, aparţine PSD şi anticipează şi erodează o posibilă candidatură în tandem a viitorului candidat PDL la funcţia de preşedinte cu promisiunea unui Traian Băsescu premier. Astfel, toate acţiunile de protest la adresa Guvernului dar desfăşurate în faţa Palatului Cotroceni sunt susceptibile de a fi coordonate politic de către PSD.

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Ceea ce nu mi-a placut deloc este ca in aceeasi seara Blaga a vorbit despre cresterea salariilor din 2011 in loc sa-i dea afara pe toti cei in uniforma care au participat la protest

Riddick spunea...

Nu-i simplă treaba.

Oricum trebuie crescute salariile la anul.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană". 

 

Postări populare: