24 iunie 2010

Gazprom reconfigurează din nou proiectul South Stream


Articol de Vladimir Socor, Eurasia Daily Monitor / The Jamestown Foundation (Gazprom Again Reconfigures the South Stream Project):

Suspendarea de către Bulgaria a proiectului South Stream pe teritoriul său forţează Gazprom să îşi reconfigureze geografia generală a South Stream, cu opţiuni şi perspective incerte  (Eurasia Daily Monitor, 14, 18, 22 iunie). Gazprom reconfigurează, de asemenea, caracteristicile tehnice şi economice ale proiectului. Moscova şi-a mobilizat aliaţii influenţi din Europa de Vest, pentru a face lobby pentru South Stream la guverne şi bănci. Cu toate acestea, Gazprom nu identifică încă vreo resursă de gaze pentru furnizare spre South Stream, dacă şi când rutele conductei spre Europa vor fi finalizate.

CEO Gazprom, Alexei Miller, şi  vice-preşedintele, Aleksandr Medvedev, au anunţat schimbările participanţilor la Forumul Economic de la Sankt Petersburg,
pe 19 iunie . Porţiunea conductei de pe fundul Mării Negre, proiectată în 2009, pentru o capacitate anuală de 63 de miliarde de metri cubi, este planificată să fie construită în etape, începând din 2013. Aceasta ar fi compusă din patru şiruri de ţevi paralele, coborâte una după alta pe fundul mării în cursul unei perioade de timp neprecizate. Primul flux de gaze este promis pentru decembrie 2015. În timp ce firma italiană ENI va veni cu tehnologia şi va construi secţiunea de pe fundul mării, Gazprom ar fi proprietarul (Interfax, 19 iunie).

Încă din 9 iunie, o reuniune importantă prezidată de Miller a decis că porţiunea South Stream-ului de pe fundul mării ar fi alcătuită dintr-un rând de [2] conducte care ar asigura 31 miliarde metri cubi de gaze capacitatea anuală; cu un al doilea rând de capacitate egală care se va adăuga mai târziu, condiţionat de cererea de pe piaţa europeană. Aceeaşi reuniune din 9 iunie a aprobat studiul de fezabilitate pentru porţiunea de pe fundul mării, doar cu o "completare" a unui grup de lucru al Gazprom. Acest studiu a fost încă fundamentat pe un traseu prin Bulgaria (Interfax, RIA Novosti, 9 iunie).

Pe 19 iunie, cu toate acestea, Miller si Medvedev au invalidat, practic, propria planificare din 9 iunie. Ei au schimbat traseul bulgar cu unul românesc şi au anunţat conceptul de patru conducte pentru porţiunea de pe fundul mării. În acest concept, calendarul şi succesiunea de amplasare a patru şiruri de conducte ar depinde numai de partea tehnică, nu de considerente de marketing.

Managementul Gazpromului susţine că aşteaptă o cerere mare din Europa pentru gazele livrate de South Stream, după 2013. Gazprom ar "garanta" pentru livrarea integrală a volumului anual proiectat, 63 de miliarde de metri cubi pe an, o dată ce porţiunea de patru rânduri de conducte de pe fundul mării şi conductele de pe uscat din Europa sunt completate (nefiind menţionat vreun termen-limită). Probabil acest lucru implică faptul că fiecare rând de conducte ar fi, odată construit, funcţional la capacitate maximă. Ca întărire a "garanţiei" de livrare, Gazprom îşi declară intenţia de a semna contracte tip "ship-or-pay" (tarifele pentru capacitatea rezervată vor fi plătite indiferent de utilizarea efectivă a acesteia).

Gazprom intenţionează să pregătească o estimare a costului pentru proiectul de ansamblu înainte de sfârşitul acestui an. Aceasta se bazează pe primirea de credite europene "în condiţii avantajoase", bazate pe prezumata bonitate a Gazpromului; şi mai doreşte ca UE să confere statutul de Reţea Trans-Europeană (TEN / Trans-European Network) proiectului South Stream. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a solicitat statutul TEN pentru South Stream în timpul summit-ului recent UE-Rusia de la Rostov-pe-Don (ITAR-TASS, 2 iunie).

Ruta South Stream prin Marea Neagră din Rusia spre Europa, precum şi traseul pe uscat spre Austria şi Italia sunt mai discutabile acum decât păreau anterior. Conducta de pe fundul mării a fost planificată pentru a ajunge în Bulgaria şi a se ramifica în cele două rute europene. Bulgaria, capul de pod indispensabil pentru South Stream, a blocat practic întregul proiect pe teritoriul său (Ognyan Minchev, "Politica energetică bulgară: înclinată spre interesul naţional", blog GMF, 16 iunie).

În briefingul lor de la Sankt-Petersburg, Miller si Medvedev au mustrat Bulgaria pentru blocarea acordurilor de proiect, pe care guvernul anterior le-a semnat cu Rusia. Prin contrast, ei subliniază dorinţa aparentă a României de a oferi un punct de pe coasta Mării Negre pentru South Stream şi o legătură pe uscat pentru conductele de ramificaţie spre Europa. Ei citează acordurile încheiate cu Ministerul Economiei din România pe 16 iunie la Moscova pentru acest obiectiv, precum şi interesul pentru construirea unor centrale electrice cu Gazprom pe teritoriul românesc (Interfax, 19 iunie).

În consecinţă, Gazprom propune acum să se stabilească conducta de pe fundul mării din Rusia în România, cu un traseu continuat prin Serbia şi Macedonia, ajungând astfel în Grecia, şi traseul planificat iniţial spre sudul Italiei. Datorită României, în acest caz, Rusia ar ocoli o Bulgarie neascultătoare. Cu toate acestea, traseul mai lung şi ocolit ar spori şi mai mult  costurile de construcţie deja exorbitante  pentru South Stream.

Recent, încă din 7 iunie, Gazprom şi compania greacă care operează conducte (DESFA), au semnat documentele fondatoare ale South Stream Grecia, un joint-venture pentru a construi şi opera secţiunea South Stream de pe teritoriul grec. Aceasta este bazată pe ipoteza conductei care intră în Grecia din Bulgaria, cu toate acestea (Athens News Agency, RIA Novosti, 7 iunie).

Un traseu spre nord către Europa Centrală ar fi mai scurt din România, dar în mod clar insuficient pentru a compensa costurile suplimentare ale unui traseu spre sud care ocoleşte Bulgaria.

Traseul conductei de pe fundul mării, de la coasta Rusiei la cea a României pare departe de a fi clar; iar briefingul Miller-Medvedev a fost din nou vag în această privinţă. Stabilirea conductei prin Turcia, în zona economică exclusivă a României ar implica un ocol lung şi porţiuni foarte adânci de pe fundul mării, mărind în mod substanţial costurile de construcţie. Rusia aşteaptă  acordul Turciei până în noiembrie 2010, pentru lucrările de construcţie ulterioare în zona turcească.

Zona economică exclusivă a Ucrainei ar oferi un traseu al conductei direct, şi relativ puţin adânc, de la litoralul rusesc la litoralul românesc. Cu toate acestea, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi guvernul său privesc South Stream ca o ameninţare existenţială pentru propriul sistem de tranzit de gaze şi a bazei de venituri a statului. Aceasta este o chestiune de consens între partide, şi chiar actualul guvern nu ar fi de acord să permită trecerea South Stream prin zona economică exclusivă a Ucrainei. Kievul (şi Doneţkul) ar putea, totuşi, să negocieze pentru a împărţi o parte din sistemul de tranzit al Ucrainei cu Gazprom, dacă Rusia renunţă la proiectul South Stream, sau garantează utilizarea integrală a sistemului de tranzit de gaz al Ucrainei.

Moscova exploatează teama Ucrainei de South Stream (împreună cu alte vulnerabilităţi) pentru a spori presiunea sa asupra Ucrainei. În timpul briefingului de la Sankt Petersburg, Miller şi Medvedev au insistat că South Stream va merge mai departe, chiar dacă Ucraina acceptă să "unească" sistemul său de tranzit cu Gazprom. În cazul unei fuziuni, au spus ei, Naftohaz Ukrainy ar urma să devină "automat" un acţionar în proiectele Gazprom, South Stream şi Nord Stream. Se pare că acest lucru face referire la rolul Naftohaz ca acţionar minoritar la Gazprom, după o preluare (după contabilizarea generală a capitalizării acestora, Naftohaz ar deţine o participaţie cu un procent de o singură cifră în Gazprom, după o preluare).

Chiar aliaţii de multă vreme ai Gazprom din Ucraina, cum ar fi  ministrul Energiei şi Combustibilului, Iuri Boiko, sunt îngroziţi de perspectiva South Stream de a ocoli Ucraina, şi încearcă să discrediteze public acest proiect. Ministrul de Externe ucrainean, Kostyantyn Hrishchenko, a fost în Italia pe 22 iunie pentru a pleda împotriva South Stream în faţa guvernului italian şi a companiei ENI. Mesajul lui este că South Stream este redundant, precum şi exorbitant de scump, în timp ce Ucraina poate asigura tranzitul total fiabil prin conductele sale (Interfax-Ucraina, 22 iunie).

Gazprom deţine datele necesare privind fundul mării din Bulgaria (de la guvernul anterior din această ţară); dar acest lucru are o relevanţă discutabilă, având în vedere că Sofia a suspendat participarea sa în cadrul proiectului. Turcia a promis în luna august 2009 să furnizeze datele sale privind fundul mării pentru "Gazprom" în 2010. România se pare că a promis să ofere date atât pentru fundul mării cât şi pentru ruta terestră până în luna octombrie a acestui an (EDM, 18 iunie). Ucraina, cu toate acestea, nu se ştie să fi prezentat date recente ale fundului mării din zona sa către Gazprom [nu este nevoie, sunt la Ministerul Apărării din Rusia  ;-) ].

Moscova nu pare decisă să renunţe la Bulgaria în South Stream. Potrivit lui Miller şi Aleksandr Medvedev la briefingul acestora, Rusia ar saluta revenirea Bulgariei în proiect, cât mai repede, altfel, decizia Gazprom în favoarea România ar deveni "definitivă şi irevocabilă" (Interfax, 19 iunie). Fără să identifice resursele de gaze pentru South Stream sau pentru finanţarea proiectului, Moscova foloseste aceste jocuri de manipulare pentru a tergiversa, în timp ce speră să încetinească proiectului UE, Nabucco.


7 comentarii :

Despina spunea...

Ce repede ai tradus si postat !
Felicitari

Riddick spunea...

Ei, am mers cu Google translate şi am "periat" ulterior textul...

Despina spunea...

Foarte eficient :)

Anonim spunea...

bravo, felicitäri!

desigur politicienii sunt manä in manä , cu mafiotzii lumii.

bunä postare.

Riddick spunea...

Veştile nu sunt prea bune...

Despina spunea...

Ati vazut ce-a facut CC?

Cred ca Motoc este un fel de Teo Trandafir.

Aici ne duce lipsa de compententa a celor care fac selectia oamenilor?

Riddick spunea...

Am postare la temă. La cel puţin una din deciziile de neconstituţionalitate madam Moţoc a votat "pentru". Trebuie mătrăşit tot lanţul de decizie care a dus la numirea lui Madam Moţoc.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană". 

 

Postări populare: