Moscoviţii la Bruxelles

Traducerea articolului The Russian (Lobbyist) Invasion of Brussels, de pe blogul lui Robert Amsterdam :

Invadarea Bruxellesului de către ruşi (lobişti)

Mai jos este o traducere a unui articol interesant scris de Marlena Mistrzak, publicat în revista poloneză Wprost ( Săptămânal ), care aruncă o privire asupra proliferării seratelor-şic, la Bruxelles, găzduite de către reprezentanţi trimişi de la Moscova, şi asupra artei delicate de influenţare, practicate la Uniunea Europeană. Care a fost odată o decadenţă rezervată doar Washingtonului.

Moscoviţii la Bruxelles
de Marlena Mistrzak
Sursa: Wprost ( Săptămânal ), 17 ianuarie 2010, p. 26

Rusia nu este membră a Uniunii Europene şi, probabil, nu va deveni pentru un timp foarte lung. Cu toate acestea, puteţi găsi apărătorii săi peste tot la Bruxelles. Deputaţii europeni polonezi (de la ambele partide - PiS [Legea şi Justiţie] şi PO [Platforma Civică] sunt de acord că Moscova are o influenţă excepţională, pe care  încearcă să o combată în comun.

Ruşii de la Bruxelles sunt bucuroşi să găzduiască petreceri, pe care politicienii polonezi le găsesc "suspecte". Ei trimit invitaţii oriunde s-ar putea, în speranţa că cineva nebănuitor  va împrumuta evenimentului faţa lor şi numele. "Nu cu mult timp în urmă o reuniune privind relaţiile UE-Rusia a avut loc la Bruxelles. Am fost şocat când am realizat că, în conformitate cu programul, am presupus că aş fi unul dintre vorbitori. Asistenta mea nici măcar nu a confirmat prezenţa mea. Evenimentul a fost organizat de către Lukoil ", spune Ryszard Czarnecki, deputat în Parlamentul European de la partidul PiS. Colegul său Paweł Kowal confirmă activitatea excepţională a angajaţilor Ambasadei Rusiei în cercurile sociale europene. "În opinia mea, exact aceiaşi agenţi ruşi de influenţă au încercat să blocheze discursul lui Mihail Saakaşvili în Parlamentul European în timpul crizei din Caucaz " - reaminteşte Adam Bielan (PiS). Oamenii şoptesc despre serviciile secrete din Rusia pe coridoarele de la PE. Jacek Saryusz-Wolski (PO), fost preşedinte al Comitetului de Afaceri Externe, de asemenea, vorbeşte despre influenţe ruse la Bruxelles.

El recunoaşte că reprezentanţi oficiali ai lobby-ului rus au încercat să negocieze cu el. Reprezentanţii Gazprom-ului fac lobby pentru Rusia în Parlament. În timp ce conduceam Comitetul m-am întâlnit cu reprezentanţii acestora de câteva ori, inclusiv în timpul când m-am întâlnit cu Dimitry Medvedev (el a fost membru al Consiliului  "Gazprom" la acel moment ) - îşi reaminteşte Saryusz-Wolski.

Lobby-ul oficial este un lucru, altceva sunt simpatiile pro-ruse ale deputaţilor în Parlamentul European.
Grupul care exprimă opiniile Rusiei include unii dintre italieni (relaţiile strânse între Putin şi Berlusconi nu sunt niciun secret pentru nimeni), comuniştii bulgari şi germani. Chiar dacă simpatiile pro-ruse ale socialiştilor din SPD sunt departe de a fi surprinzătoare (fostul cancelar Gerhard Schroeder a fost şef al Consiliului de Administraţie al consorţiului Nord Stream, care rămâne controlat de ruşi), o abordare similară din partea reprezentanţilor CDU nu este tot atât de clară. Cel mai activ susţinător al Rusiei este acum deputatul în Parlamentul European Elmar Brok. Recent, atitudinea sa l-a făcut pe principalul apărător al Europei împotriva Rusiei, lituanianul Vytautas Landsbergis, atât de furios, încât a ameninţat că pleacă din PPE, la care el şi Brok aparţin.

Când Parlamentul European a votat Raportul lui Marcin Libicki (PiS), care discuta pericolele ecologice legate de construcţia Nord Stream-ului pe platforma Mării Baltice, un număr neobişnuit de jurnalişti s-au adunat la intrare. Aceştia, la aproape toată lumea care intra în Parlament (inclusiv Saryusz-Wolski), le adresau o întrebare: "Sunteţi un reprezentant al Gazprom?". Libicki însuşi îşi reaminteşte vizite ale reprezentanţilor la nivel înalt ai "Gazprom". Printre oamenii care încercau să-l convingă să îşi schimbe părerea a fost Dariusz Szymczycha, cu ani în urmă un înalt funcţionar de la Cancelaria preşedintelui. Astăzi Szymczycha neagă acest lucru - "Domnul Libicki ar trebui să amintească împrejurările în care ne-am întâlnit mai precis. Eu nu am fost reprezentant al vreunei instituţii în timp ce vorbeam cu el. Firma pentru care lucram, niciodată nu a cooperarat cu Gazprom " - a asigurat el într-un comentariu pentru Wprost. Cu toate acestea, el nu spune despre ceea ce s-a discutat la întâlnirea sa cu Libicki.

De asemenea, atunci când Comitetul de petiţii a dezbătut raportul, mulţi dintre deputaţii europeni (de naţionalitate britanică, germană, italiană şi chiar şi lituaniană) au arătat semne de simpatie pentru ruşi. Deputatul european britanic Diana Wallis şi cel italian Salvatore Tatarella, împreună cu Elmer Brok, au inundat Comitetul cu aproape o sută de amendamente, în încercarea de a schimba raportul. "Ei au jucat, evident, pentru ruşi. Au făcut tot posibilul pentru a diminua problemele ecologice subliniate în raport" - susţine Ryszard Czarnecki. "Brok a folosit argumente ridicole. De exemplu, el a încercat să dovedească faptul că construcţia conductei pe platforma Mării Baltice ar fi mult mai puţin dăunătoare decât construirea ei în peisajul frumos al Mazuriei  (regiune cu lacuri în nord-estul Poloniei). Aceasta a fost absurd, pentru că niciodată  Mazuria nu a fost considerată o alternativă pentru acest proiect. Modul prin care Brok a încercat să convingă Comitetul a fost în mod clar demagogic - declară  Libicki pentru Wprost. În ciuda a tot ceea ce ei au întreprins, nu au reuşit de data aceasta - Raportul a fost aprobat fără modificări .

 Crearea Euronest - Adunarea Parlamentară a ţărilor Parteneriatului estic şi a Parlamentului European, creat de Jacek Saryusz-Wolski, a fost alt succes al polonezilor. Cu toate acestea, şi în acest caz, unele scandaluri s-au întâmplat. Czarnecki a declarat: "În timpul următoarei reuniuni, la care cadrul juridic al Euronest a fost creat, preşedintele bulgar, Cristian Vegenin, a prezentat un document finalizat. Absolut diferit de cel anterior, votat integral. Fusese inclusă o dispoziţie care garanta prezenţa observatorilor ruşi în timpul sesiunilor Euronest". Dacă versiunea astfel modificată a statutului ar fi fost acceptată, Euronest nu ar fi fost un instrument al politicii UE, ci - în cuvintele lui Czarnecki - un băţ pătrat într-o gaură rotundă. Participanţii la sesiuni, cum ar fi fost deputaţii din Azerbaidjan, Armenia, Ucraina, Belarus, Moldova sau Georgia s-ar fi simţit nesiguri, dacă nu chiar speriaţi. Obiecţia polonezilor a produs efecte şi, în curând proiectul documentui a fost readus la forma iniţială. Oricum, nu a fost prima încercare de a sabota Euronest.

Înainte de a fi fost ales Vigenin preşedinte, un alt bulgar - Evgeni Kirilov, şef al delegaţiei bulgare de la PE - a fost un candidat pentru această poziţie. Cu toate acestea, s-a dovedit că el era un fost agent KGB.

Există, de asemenea, deputaţi în Parlamentul European, care recunosc pur şi simplu, că atitudinea lor este pro rusă. Un reprezentant al minorităţii ruse în Letonia - Tatiana Ždanoka - este unul dintre ei. Ždanoka, care este de origine rusă, participă la lucrările Comitetului pentru cooperare parlamentară a UE cu Republica Moldova, care este încă considerată de către Rusia, o parte din sfera sa de influenţă. Ea este, de asemenea, un membru activ al Euronest - instituţie de care Rusia este foarte interesată. Şi socialistul german  Knut Fleckenstein - de asemenea, are legături cu ruşii. El a fost aproape de industria gazelor naturale pentru o lungă perioadă de timp. În sesiunea actuală Fleckenstein a devenit un preşedinte al Delegaţiei  parlamentare UE - Rusia. Un membru al delegaţiei, Marek Migalski (PiS) a spus: "Acesta acţionează atât de apatic, ca şi cum ar fi în grevă. În CV-ul său am găsit informaţii din care reiese că în anii şaptezeci a fost un oaspete frecvent în URSS în calitate de reprezentant al uneia dintre companiile germane de petrol ". Prin urmare, deputaţii europeni polonezi au făcut tot posibilul pentru a împiedica o persoană atât de strâns legată de Rusia de a obţine poziţia de preşedinte al unei agenţii a Uniunii Europene pentru relaţiile cu Moscova. Migalski, împreună cu Sławomir Nitras (PO), în mod constant l-au întrebat despre relaţiile sale cu Rusia. Dar Fleckenstein a dat răspunsuri neclare şi evazive. Nitras, de asemenea, reaminteşte că, atunci când s-a pus problema de a sprijini Memorialul ( organizaţie rusă pentru protecţia drepturilor omului, care numără printre membrii săi pe Serghei Kovalev şi Lyudmila Alekseeva ), la candidatura pentru Premiul Saharov, şi a venit timpul procedurilor de delegare, Fleckenstein a avut obiecţii puternice. Miglaski sugerează că cea mai bună soluţie este să fie înlăturat Fleckenstein din poziţia sa actuală, dar nu ar fi  uşor, luînd  în considerare pactele existente între fracţiunile PE.

Când Polonia a intrat în structurile UE, Jacek Saryusz-Wolski a rezumat relaţiile UE cu Rusia şi alte state post-sovietice spunând: "Rusia prima". În zilele noastre nu vrea să se întoarcă la aceste cuvinte, dar admite că există încă multe de făcut. Paweł Kowal a comentat: "Nu este nimic în neregulă cu lobby-ul în sine, chiar şi unul rus. Atâta timp cât vom reuşi să creăm o contrapondere la el." Şi se pare că, în cazul în care polonezii nu vor construi această contrapondere la Bruxelles, nimeni nu o va face.