Dez-ocuparea: Șică e glumeț...

02 septembrie 2009

Șică e glumeț...

Broscuța Oac-Oac

Ce petrecere frumoasă
E la margine de lac
Broscărimea bucuroasă
Are vin și cozonac

Oac oac dilidilidam
Oac oac oac oac dilidilidam

Un broscoi cântă la cobză
Și o broască la țambal
O broscuță mică strâmbă
Vrea să joace sus pe deal

Oac oac dilidilidam
Oac oac oac oac dilidilidam

Dintr-o trestie înaltă
A ieșit un câine șchiop
Broscărimea speriată
A luat-o la galop

Oac oac dilidilidam
Oac oac oac oac dilidilidam

6 comentarii :

Anonim spunea...: broscoiu' sa fie geoana si cainele basescu?:):):):; 9/02/2009
Riddick spunea...: Deocamdată, este competiţie mare la postul de broască. Pitbulu' aşteaptă în stufăriş...; 9/02/2009
dramoleta spunea...: Ce ti s-a intamplat? :))); 9/03/2009
Riddick spunea...: A, nimic, râdeam şi eu de comisia "Beţivul"...;-); 9/03/2009
robin spunea...: Tot n-am aflat la ce e buna o broasca. :); 9/03/2009
Riddick spunea...: Pâi, la fiecare uşă trebuie câte una ... :) Mai multe, sunt bune că mănâncă ţânţarii. Sau fac gălăgie degeaba... :))).; 9/03/2009

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."