...Adică Franţa "are drepturi" în Noua Caledonie, prin Pacific, da' Rusia nu are dreptul să-şi reia propriul teritoriu ("Ucraina"), secesionat prin şmecherie de Occidentul Colectiv. Mai vizibil din 1918. Apoi reconfirmat raptul (chit că "doar ca republică unională") de bolşevicii instalaţi de bancherii jid... ăăă... occidentali.
Dar de sute de ani se tot împinge Vestul într-acolo, reuşind "Uniunea polono-lituaniană" în sec. XVI-XVII (vremurile tulburi) şi peste teritoriile ruso-căzăceşti ("ucrainean" nu era denumire etnică, ci regională; precum nici "maramureşean", "oltean", "moldovean", "dobrogean" nu sunt denumiri etnice).
“Principiul esenţial al prezentei metaideologii europene este post-democraţia, cu instituţii supranaţionale în locul vechilor instituţii democratice ale unui stat-naţiune bine definit şi suveran, promovarea tuturor “isme”- lor posibile, cum ar fi: multiculturalismul, feminismul, ecologismul, homosexualismul, ONG-ismul, politicile apolitice şi neîncrederea în ordinea spontană a lucrurilor.
Europeiştii cred într-o societate umană structurată pe verticală şi ierarhizată. Ei doresc să proiecteze, să planifice, să reglementeze şi să-i administreze pe ceilalţi, pentru că numai ei ştiu ce este bine. Ei cred că proiectul făcut dinainte este întotdeauna mai bun decât un rezultat neprevăzut al interacţiunilor dintre cetăţenii liberi. Conform acestei ideologii, piaţa este în primul rând anarhie şi guvernul este aici pentru a o corecta.”
România, 100 de ani de la intrarea în Marele Război
La 27 august 1916 România intra în război, slab echipată şi somată de noii aliaţi (Antanta) s-o facă "acum ori niciodată" (trebuia scăzută presiunea germană pe frontul de vest şi mai ales pe Verdun, ştiindu-se că unităţi germane vor fi deplasate de acolo împotriva noului inamic din est). La început trupele române avansează rapid în Transilvania, ajungând la Sibiu şi Braşov, dar mai apoi sunt respinse înapoi peste munţi şi România pierde temporar 2/3 din teritoriu, care este ocupat (inclusiv capitala, Bucureşti). O defensivă pe Carpaţi şi o ofensivă peste Dunăre (în Bulgaria şi Serbia deja ocupată) cu o forţă principală constituită din trupe ruseşti ar fi fost o strategie mai inspirată. S-ar fi făcut - poate - joncţiunea cu corpul expediţionar aliat de la Salonic (ineficient - comandat de un general francez socialist) şi s-ar fi tăiat legătura directă (terestră) dintre Puterile Centrale şi Imperiul Otoman, aliatul lor. Însă a prevalat strategia politică, s-a vrut să se demonstreze interesul pentru recuperarea teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români şi solidaritatea cu aceştia. De asemenea, frontul românesc a apărut aproape simultan cu declanşarea ofensivei ruse din Galiţia, fiind ca şi aripa sa stângă. Frontul din Dobrogea (unde ataca dinspre sud von Mackensen, cu trupe bulgare, germane şi otomane) trebuia consolidat cu ajutorul a şase divizii ruseşti "promise", însă au sosit doar "două şi ceva", între care una sârbească (Serbia şi-a evacuat aproape integral armata în Albania, apoi în Grecia).
O serie de articole de epocă, de pe siteul (acum, arhivat) The Great War in a Different Light, despre realităţile de pe frontul românesc din timpul primului război mondial:
Participarea Turciei (Imperiul Otoman) la campania din România. Majoritatea morţilor din cimitirele militare turceşti din România provin însă dintre răniţii/muribunzii trimişi spre casă de pe frontul rusesc (Galiţia) şi care au murit pe drum. Slaba dotare, ezitările politicienilor şi slaba pregătire a corpului ofiţeresc (majoritatea fiind ofiţeri rezervişti - învăţători, profesori, ingineri...) a dus la pierderi (morţi) de 44,76% din totalul efectivelor angajate în luptă pe parcursul războiului (în mai puţin de doi ani şi jumătate).
Comparativ, Franţa şi Germania pierd fiecare numai circa 16%, şi asta în mai mult de patru ani de război, inclusiv război chimic, naval, colonial (Africa, Orientul Mijlociu, Extremul Orient) şi submarin. Pierderile grele de pe frontul românesc se mai pot explica şi prin epidemiile de holeră şi tifos exantematic, dar a contribuit la ele mai ales dotarea slabă din primul an de război (mitraliere erau de zece ori mai puţine raportat la totalul efectivelor, faţă de Puterile Centrale; în campania din Transilvania au lipsit trupele alpine, create abia în 1917; lipsea şi artileria grea, iar avioane erau sub douăzeci la început, şi toate de observaţie).
Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană".
WTF, a început şi la noi. E dileală de-aia gravă, şi nu-i poţi găsi circumstanţe atenuante gen "aşa se... liniştesc ei".
Eu nu cred că este ceva spontan, cineva încurajează "curentul". Totuşi, încă nu-i îngrijorător ca amploare, şi am mari îndoieli că ar pătrunde "la sate". În urban, n-ar fi decât o altă "exprimare" pentru nişte suflete deja-pierdute ("fur" = "blană", "furry" = "îmblănit" / "cu blană" / animal /mamifer).
EXCLUSIV Tot mai mulți tineri din România adoptă trendul "furry" și se transformă în "fursona".
Un trend ciudat a pătruns și în România. Elevii se identifică
drept animale, se îmbracă în blănuri și se comportă asemenea
necuvântătoarelor.
Elevii „furry” bagă în alertă profesorii și psihologii din România.
Fenomenul inspirat de pe reţelele de socializare îi transformă pe tineri
în diverse animale, de la vulpi cu coadă stufoasă, câini, pisici și
vaci până la papagali cu imitație fidelă de penaj colorat. Mai mult,
refuză să mai comunice firesc la ore.
Specialiștii atrag atenția că adolescența este o perioadă crucială în
căutarea identității, iar lipsa sprijinului poate conduce la tulburări
grave de personalitate. Potrivit Antena 3 CNN, și în liceele din București au fost întâlniți elevi care se îmbracă și se comportă ca animalele.
Bizarul fenomen a căpătat, prima dată, amploare în Statele Unite şi
Canada și se pare că i-a prins și pe tinerii noștri. Dovadă sunt
clipurile de pe internet, cu miile, din care se pot inspira oricând.
Un comentariu :
WW1 Romania vs Austro-Hungary
https://www.youtube.com/watch?v=ZP1-qX1PZ7s
https://www.youtube.com/user/IuliCata85/videos
Trimiteți un comentariu