08 noiembrie 2015

"Partidele mari au fugit ca Nicolae Ceaușescu, de pe CC"


Chiar dacă o nimereşte aici Daniel Barbu, să nu uităm ce susţinea nu demult ("Pentru creştinism, ca formă de cultură colectivă, nu mai este loc de 200 de ani în Europa !"). Iar dacă la Ceauşescu a fost rezultatul unei dezinformări, partidele participă conştient la mascaradă.

[...]  Partidele au fugit, au dezertat, deja. Ambele partide mari și-au dat demisia din ceea ce înseamnă gestionarea puterii, sunt în defensivă și lasă locul gol. Este un vid de putere, pe care îl va umple președinția. Spațiul lăsat gol de Parlament, adică de o structură democratică, va fi umplut de președinte, adică de o formulă personală de putere. PNL caută anticipate, de fapt trage de timp, pentru că nu are soluții și nici nume necompromise și se teme de reacția străzii. PSD a spus că trebuie să facem principii, ca și cum nu se știu, de la 1862, principiile de guvernare. În loc să recunoască: am înțeles lecția, vrem să guvernăm, iată planul nostru pentru a menține cursul bun al economiei și pentru a face reforma morală cerută de societate! Partidele mari au fugit ca Nicolae Ceaușescu, de pe CC.

Un comentariu :

Riddick spunea...

http://4.bp.blogspot.com/-1F097-ON_a0/UCFEZhU8rWI/AAAAAAAADzs/CLtjUHB5xG4/s1600/DB.jpg

(da, el este, nu Bunicul Broscoi)

Daniel Barbu, 2000: "Cum nu-i leagă nimic altceva decît limba şi sîngele, românii se arată deosebit de sensibili la tot ceea ce înseamnă diferenţă ori are aerul să pună în discuţie soliditatea acestor materii organice din care-şi construiesc naţiunea. Oricît ar părea de paradoxal, românii sînt, în mod tipic, incapabili de cel mai simplu gest de solidaritate umană, grăbindu-se în schimb să-şi demonstreze, în toate ocaziile, solidaritatea naţională. Paradoxul este numai aparent, căci solidaritatea naţională şi conştiinţa apartenenţei de neam sunt valori "de gata", preconstruite, care nu implică nici alegere şi nici efort personal. Solidaritatea umană este o valoare a cărei experienţă trebuie construită de fiecare în parte. Solidaritatea umană îţi cere să investeşti timp în recunoaşterea diferenţelor şi în folosul celor din jur, îţi cere să optezi între propriul tău interes şi un interes de factură mai generală. Ea presupune reflecţie, responsabilitate, acţiune, gratuitate, devotament şi chiar, în anumite situaţii, sacrificiu. Solidaritatea naţională nu solicită decît energia vocală şi refuzul pătimaş de a te pune în locul celuilalt. Pe de altă parte, însăşi noţiunea de "interes naţional", tot atît de ireductibilă juridic ca şi cea de ţară, devine recurentă în discursul politic românesc numai în acele situaţii în care naţiunea etnică este sau pare să fie ameninţată. Frecvenţa sintagmei, de rară utilizare în perioada interbelică, este deosebit de mare în textele scrise sau rostite de mareşalul Antonescu".

http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000037.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: