13 ianuarie 2014

Se repetă "manopera" din 2003 ? Falsificarea referendumului constituţional


Merg pe această ipoteză. Un eşec al referendumului n-ar opri regionalizarea, care s-ar putea relua prin comasarea de judeţe şi tratarea "judeţelor mari" ca regiuni, fără revizuirea Constituţiei şi deci fără referendum (ci doar amendând legea administraţiei publice locale, care defineşte judeţele). Însă un eşec al referendumului - respingere sau invalidare - ar face dificilă o reluare a regionalizării "după Planul B". În acest sens este semnificativă decizia CCR care a declarat în unanimitate ca neconstituţională "legea Dragnea", care întărea judeţele: o realocare de mijloace şi de atribuţii de la judeţe la "judeţele mari" (aşa cum "pregătea terenul" această lege) după doar 1-2-3 ani ar fi o complicaţie.
USL a decis organizarea referendumului pentru validarea Constituţiei modificate simultan cu europarlamentarele din luna mai, consultarea populară urmând să aibă loc timp de două zile, cu prag de validare de 50%, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din Uniune.
Rămâne problema cvorumului de validare (în mai, tot de 50%), chiar dacă referendumul s-ar desfăşura (la fel ca în 2003) pe două zile. La alegerile europarlamentare din 2009 s-au prezentat doar 27,67%, iar la referendumul constituţional din 2003, care s-a validat fraudulos cu "55,7%", prezenţa reală a fost de circa 40-42%. În două zile n-au venit peste 50%, iar atunci mai funcţiona momeala: "aderarea la UE", "euro în portofele", "desfiinţarea serviciului militar obligatoriu"... 

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: