10 noiembrie 2013

A început

Daniel Constantin (PC/USL) : "S-au încercat tot felul de negocieri la Comisia Europeană, de a modifica tratatul. E imposibil."
Stelian Fuia (ex-PDL): "Noi am acceptat prin tratatul de aderare această clauză, această obligație, ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piața terenurilor agricole. Și cine vorbește astăzi că vom putea impune un moratoriu de câțiva ani de zile se înșală."
DA: nu s-a încercat nicio "negociere". N-au mişcat un deget, nemernicii. Bulgarii au făcut, ungurii au făcut.


 Agrointel:

Proprietarii încep să renunțe la arendă. Samsarii îi amăgesc că vor lua milioane de la străini

Un trend periculos pentru agricultură a început să se facă simțit în județele cu agricultură intensivă, și, împlicit, cu ferme mari din România. Mai mulți proprietari de terenuri au început să ceară rezilierea contractelor de arendă, sperând ca, la anul, să vândă pământul străinilor interesați.

Fermierii care lucrează terenurile din sudul țării și nu numai se plâng că mulți proprietari caută să rezilieze contractele de arendă sau nu le reînnoiesc. Chiar dacă, oficial, ei susțin că vor chiar ei să cultive acele ogoare, în fapt, tendința este de a le avea ”libere” anul viitor, când se așteaptă să aibă oferte din partea străinilor. Liberalizarea pieței terenurilor extravilane este văzută drept o mare oportunitate de cei care au pământ, dar până acum doar l-au arendat.

”Există mai multe persoane care circulă prin sate și popularizează ideea că, de anul viitor, fiecare proprietar de terenuri va deveni milionar în euro la vânzarea lor. Chiar și cei care nu sunt samsari, dar au teren, se gândesc că e mai bine să aibă pământul liber de contract în cazul în care vor veni cumpărătorii din afară, iar prețurile vor exploda”, ne-a declarat, în exclusivitate, Florică Mara, un important agricultor din județul Teleorman, aflat pe poziția 32 în Top 50 fermieri ai României, realizat în exclusivitate de Agrointel.

Riscurile acestei tendințe sunt enorme pentru agricultura națională. Pe de o parte, terenurile nearendate nu vor fi cultivate sau, dacă vor fi cultivate, proprietarii vor suporta niște costuri enorme (una e să cumperi sămânță pentru 2.000 de hectare și alta e să iei doar pentru 2-3 hectare).

Pe de altă parte, arendașii nu vor încasa nimic anul viitor, iar fermierii care lucrau ogoarele vor fi, de departe, cei mai afectați, neavând unde să mai cultive. Este foarte posibil ca astfel să se creeze un blocaj pe piața agricolă, iar sărăcirea din mediul rural se va adânci, iar cei care vor profita de lipsa banilor, vor fi, din nou, samsarii, care vor lua terenurile pe nimica toată.

În plus, experții imobiliari consultați de agrointel.ro, spun că, în mod evident, samsarii încearcă să îi păcălească pe proprietari pentru că eventualii străini care ar fi interesați de pământurile românești nu vor cumpăra un hectar sau două, ci sute de hectare, chiar mii, direct de la fermierii deja existenți pe piață, luând la pachet terenurile acestora, cu tot cu contractele de arendă.

Rezultatul, previzibil, va fi că micii proprietari vor rămâne anul viitor fără producția pe care o primesc drept arendă și, în final, strânși cu ușa de lipsa banilor, vor ajunge să își vândă terenurile cu un preț echivalent cu arenda pe 4-5 ani.

”Mă voi lupta până la ultima picătură de energie ca toate lucrurile acestea să nu se întâmple. Cum este posibil ca Bulgaria să impună 5 ani derogare de la liberalizarea pieței funciare agricole și noi ne repezim să dăm totul pe prețuri de nimic, iar oamenii de la țară să ajungă la sapă de lemn. Știu și eu de manevrele samsarilor și le spun clar fermierilor că trebuie să fim uniți și să nu permitem subminarea agriculturii românești. Chiar vrem ca toți oamenii de la țară să plece slugi prin țările occidentale?”, a punctat pentru agrointel.ro Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: