10 iunie 2013

Vocea Rusiei, despre prezenţa lui Isărescu la reuniunea Bilderberg 2013


Mugur Isărescu şi Grupul Bilderberg

Presa din România manifestă o atitudine ciudată atunci când atinge subiectul organizaţiilor oculte care trasează liniile directoare ale politicii globale în dispreţul celor mai elementare principii democratice.

Deseori, întâlnirile unor oficiali români cu reprezentanţii acestor organizaţii sau participarea unor oficiali români la reuniunile Bilderberg sau „trilateralei” sunt tratate ca nişte semne de respect faţă de România şi de acceptare a României în „clubul Vestic”. O asemenea atitudine este stupidă prin definiţie, deoarece denotă o lipsă totală de înţelegere a modului în care operează aceste structuri. La nivel individual, participanţii români obţin avantaje evidente, dar aceste avantaje nu sunt gratuite, iar serviciile prestate şi politica promovată de aceste personaje serveşte doar intereselor oligarhiei occidentale şi niciodată intereselor poporului român.

Această atitudine exaltată şi stupidă generează situaţii comice, deoarece „bilderberaliştii” din România riscă să-şi piardă „legitimitatea” în faţa americanofililor locali, dacă nu mai sunt invitaţi la reuniunile Bilderberg.

Un exemplu relevant este legendarul şi „nemuritorul” guvernator al Băncii Naţionale Mugur Isărescu, deseori considerat un fel de „eminenţă cenuşie” a politicii din România şi un personaj racordat la cele mai prestigioase canale de forţă din Vest.

Joi, 6 iunie, Ziarul Financiar a publicat o ştire despre reuniunea grupului Bilderberg, afirmând în clar text că Mugur Isărescu participă la reuniune: „Joi a început în Marea Britanie cea de-a 61-a reuniune a Grupului Bilderberg, un bastion formidabil de putere şi influenţă înconjurat de secrete şi teorii ale conspiraţiei din care fac parte conducătorii celor mai mari bănci şi companii din lume precum Goldman Sachs, Barclays şi BP, lideri de state, politicieni şi şefi de bănci centrale. Unul dintre ei este guvernatorul BNR Mugur Isărescu.”

Această ştire a fost preluată de numeroase site-uri, ziare, televiziuni şi bloguri, dar există o problemă. În lista oficială a participanţilor la reuniunea Grupului Bilderberg nu există numele lui Mugur Isărescu şi nu există nici măcar un reprezentant al României. Lista oficială poate fi consultată pe portalul oficial al organizaţiei: http://www.bilderbergmeetings.org/participants2013.html. Există şi o listă „neoficială”, publicată de The Telegraph, dar nici acolo nu există vreo menţiune despre participarea lui Mugurel Isărescu.

Există trei explicaţii pentru situaţia creată. Este improbabil, dar posibil ca atât organizatorii cât şi jurnaliştii care se ocupă de reuniunea Bilderberg au „uitat” să treacă numele lui Mugurel Isărescu şi această regretabilă eroare va fi rectificată în timp util. Mult mai probabilă este a doua posibilitate: în configuraţia geopolitică actuală, nici un reprezentant al României nu a fost invitat la reuniunea Bilderberg, arătând astfel că nici cei mai devotaţi promotori ai intereselor occidentale în România nu mai au importanţa de odinioară. Această stare de fapt nu avea cum să nu genereze o maximă tristeţe în sânul clasei politice de la Bucureşti, care a sperat, probabil, că nimeni nu va observa diferenţa dintre relatările presei din România şi lista oficială a participanţilor la reuniune. Mai există şi a treia posibilitate, ce merită menţionată pentru valenţele umoristice pe care le are. Poate, Mugur Isărescu chiar participă la reuniunea Bilderberg, dar nu în cohorta oligarhiei internaţionale, ci alături de demonstranţii antiglobalişti care protestează împotriva neocolonialismului financiar-bancar? Dacă este aşa, atunci merită să fie felicitat pentru curajul absolut necaracteristic pentru un reprezentant al clasei politice din România.

http://romanian.ruvr.ru/2013_06_10/Mugur-Isarescu-Si-Grupul-Bilderberg/

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: