Constituția României (2003)Titlul V: Curtea ConstituționalăArticolul 142: Structura Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.
20 decembrie 2012
Cei "din opoziţie" (inclusiv Băsescu, Blaga, Udrea...) care se pronunţă în favoarea revizuirii Constituţiei predau controlul asupra CCR către USL
USL vrea şase judecători din nouă
Conform calendarului anunţat de premierul Victor Ponta referitor la revizuirea Constituţiei, USL intenţionează să demoleze la vară actuala majoritate de la Curtea Constituţională care i-a dat câştig de cauză lui Traian Băsescu în câteva dintre cele mai importante decizii ale acestui an - inclusiv la momentul invalidării referendumului pentru suspendarea preşedintelui.
Pentru aceasta, pentru viitorii nouă ani, cei de la USL au de gând să numească şase dintre cei nouă judecători.
În prezent, CCR a rămas practic singurul aliat al preşedintelui care mai poate răsturna deciziile marii majorităţii din Parlament.
Revizuirea Constituţiei mai vizează totodată şi restrângerea mai multor atribuţii prezidenţiale. Printr-o ajustare a dispoziţiilor tranzitorii, acestea ar intra în vigoare imediat, conform unor surse juridice contactate de gândul.info.
În iulie, expiră mandatul a trei judecători CCR
Conform planurilor USL. singura prevedere care nu i s-ar aplica lui Traian Băsescu ar fi doar reducerea mandatului de 5 ani.
În iulie 2013, expiră mandatul a trei judecători intraţi la CCR pe filiera PSD în 2004 - Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru şi Ion Predescu - ceea ce face ca miza USL să fie cu atât mai mare.
Potrivit actualei legislaţii, preşedintele îl va numi pe unul dintre cei trei înlocuitori, ajungându-se astfel la al cincilea judecător desemnat de Traian Băsescu sau de guvernul PDL în mandatul său.
Începând din 2007, mai toate deciziile foarte importante au fost luate la CCR, cu 5 la 4 voturi, la limită. Balanţa a fost înclinată până acum înspre cauzele susţinute de preşedinte fie de Aspazia Cojocaru, fie de Puskas Valentin Zoltan, ajuns la Curtea Constituţională pe filiera UDMR.
Ceilalţi doi înlocuitori ai judecătorilor ale căror mandate se încheie la vară vor fi desemnaţi de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu majoritate de voturi, adică de USL.
În prezent, Curtea Constituţională este reînnoită la fiecare trei ani cu câte trei judecători, însă modificarea Constituţiei ar desfiinţa însă actuala componenţă, iar numirile s-ar relua de la zero.
* * *
Cu o majoritate de 67,17% în noul Parlament, USL se gândeşte serios la modificarea Constituţiei până la vară. Una din ţintele imediate, declarate în programul electoral şi asumate, ceva mai reţinut, după alegeri vizează răsturnarea actualei Curţi Constituţionale şi înlocuirea tuturor celor 9 judecători cu magistraţi din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O a doua modificare majoră aflată în intenţiile USL este anularea "deciziilor de natură politică" ale Curţii Constituţionale, acum definitive şi irevocabile, prin votul a două treimi din Parlament. Exact cât au obţinut USL în alegeri.
Majoritatea la Curte se joacă în iulie
Miza USL este cu atât mai mare cu cât, în iulie 2013, expiră mandatul a trei judecători intraţi la CCR pe filiera PSD în 2004: Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru şi Ion Predescu. Pe legislaţia actuală, preşedintele va numi unul din cei trei înlocuitori, ajungându-se astfel la al cincilea judecător desemnat de Traian Băsescu sau de guvernul PDL în mandatul său.
Cu 5 la 4, la limită, s-au luat, de altfel, mai toate deciziile cu miză mare la Curte, din 2007 încoace, balanţa fiind înclinată până acum înspre cauzele susţinute de preşedinte fie de Aspazia Cojocaru, fie de Puskas Valentin Zoltan, ajuns la Curtea Constituţională pe filiera UDMR.
Ceilalţi doi înlocuitori ai judecătorilor care îşi termină mandatele la vară vor fi desemnaţi de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu majoritate de voturi, adică de USL. În prezent, Curtea este reînnoită la fiecare trei ani cu câte trei judecători. O modificare a Constituţiei ar rade însă actuala componenţă, numirile reluându-se de la zero.
Regiunile care să nu deranjeaze şefii de CJ
Dincolo de componenţa Curţii Constituţionale, USL are în planul de revizuire a Constituţiei introducerea regiunilor, peste actualele judeţe, simplificarea modalităţii de desemnare a premierului de căre preşedinte, ca şi limitarea şefului statului la un rol ceremonial în numirea judecătorilor şi procurorilor.
"Vrem să avem regiuni cu atribuţii luate şi de la mine, de la centru, dar şi de la judeţe. Că vor fi 8, 10, 12, 14, vom vedea, eu am zis 8", şi-a anunţat Victor Ponta proiectul de regionalizare, excluzând criteriul etnic la trasarea acestora. Mai exact, spune Şova, "se păstrează actualele judeţe, nu vrem desfiinţarea consiliilor judeţene, iar regiunile nu vor fi o nouă structură administrativă. Desfiinţăm Ministerul Dezvoltării şi transferăm atribuţiile acolo, în teritoriu".
În estimările lui Ponta, primele alegeri la nivelul acestor regiuni ar urma să aibă loc în 2014, simultan cu scrutinul pentru europarlamentare.
Calendarul revizuirii: referendum la vară
De la înălţimea celor 67%, la care s-ar putea adăuga 5% susţinerea din parlament a UDMR, puterea susţine, cel puţin oficial, că nu va exista o revizuire a Constituţiei care să nu fie negociată cu opoziţia. "Sigur că vom negocia cu opoziţia. După ce am spus patru ani că opoziţia este ignorată, n-o să facem acelaşi lucru", spune Şova.
Principiul nu îl include însă şi pe Traian Băsescu. "Pe Traian Băsescu nu îl cooptează actuala Constituţie. Nu are drept de iniţiativă constituţională, n-avem de ce să discutăm cu el", adaugă ministrul PSD pentru relaţia cu parlamentul.
Potrivit articolului 150 din actuala lege fundamentală, "revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot".
USL intenţionează să discute rapid modificarea Constituţiei, ca până la finalul primei sesiuni parlamentare, în iunie 2013, textul să fie gata pentru declanşarea referendumului.
"Cred că în prima sesiune putem face revizuirea Constituţiei, ca până la alegerile europarlamentare, în 2014, să pregătim regiunile şi să facem şi alegeri regionale", a anunţat Ponta. Şova îl completează. "Probabil că în vară putem face şi referendumul".
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."
Postări populare:
-
Iniţiatorii referendumului pro familia normală demască impostura politicienilor, care doar simulează sprijinul pentru normalitate (şi în g...
-
Naţional : Ai noştri ca brazii, cu mucii pe piept, au apărat legile represiunii Ati vazut, cum sa nu vedeti mitingul tefelistilor! Ai n...
-
PDL, în ultima vreme, este reprezentat în platoul Realitatea TV de... Oajdea şi de Paleologu.
-
- Trezirea, PDL ! - Evenimentul zilei are azi un articol - PDL face planuri de excludere a lui Preda - din care aflăm că "exclu...
-
În artele vizuale se numeşte fundal. În imagologie, mesaj subliminal * . Care vizează statul naţional unitar român. Aşa, ca de Centenar ....
-
Şi eu care ziceam că disidenţii din PSD, care perfect previzibil vor pierde congresul , ar face bine să sară din mers în PAN. Din 4000 de...
-
Nici unul dintre motivele invocate obișnuit în campaniile de ațâțare a popoarelor nu m-ar fi putut face să lupt cu ură și cu dorința de a u...
-
Procesul antidemocratic aflat în desfășurare - şi tolerat de partidele politice standard - aparent nu poate fi oprit prin mijloacele democr...
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu