16 martie 2011

Jeffrey Miron (Harvard): România ar putea să se dezvolte mai bine în afara Uniunii Europene



România, ca orice ţară raţională, ar trebui să renunţe la apartenenţa la Uniunea Europeană, care este o forţă externă ce îi impune cum să se dezvolte, aşa cum şi propriul guvern este o forţă externă dorinţelor poporului, a apreciat profesorul de economie la Universitatea Harvard, libertarianul Jeffrey Miron, într-un interviu acordat AGERPRES, la finalul unei conferinţe organizate la Bucureşti de Universitatea Româno-Americană.


Mărirea TVA a fost o măsură nepotrivită pentru ieşirea din criză, chiar dacă reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor sunt considerate decizii corecte de profesorul de economie de la Harvard.

AGERPRES: Aţi remarcat, fără, îndoială, că aplauzele cele mai entuziaste le-a stârnit replica dumneavoastră că orice ţară de bun simţ ar trebui să spună adio unei structuri ca Uniunea Europeană. Cum explicaţi această reacţie?
Jeffrey Miron: Am fost şi eu surprins de ea dar, după părerea mea, audienţa a aplaudat atât de furtunos atunci când am spus că orice ţară raţională ar trebui să spună adio Uniunii Europene pentru că UE este văzută ca o forţă importantă, exterioară, care impune o serie de decizii României şi sper că tot mai mulţi oameni vor înţelege că acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când guvernul unei ţări încearcă să impună o anume legislaţie care decide cum trebuie să îţi trăieşti viaţa, cum trebuie să funcţioneze o afacere şi aşa mai departe. Şi propriul guvern este, în acest caz, ca şi UE pentru România, o forţă externă care crede că ştie mai bine decât cetăţeanul cum anume trebuie acesta să trăiască, chiar dacă acesta nu este, adesea, de acord cu ceea ce hotărăşte guvernul în numele lui.

AGERPRES: Nu credeţi că naţiunile mici pot simţi nevoia unui baston, care să le susţină când simt că merg nesigur, şi că de aceea ar putea avea nevoie de structuri ca Uniunea Europeană?
Jeffrey Miron: Nu, şi aş da ca exemplu Hong Kong-ul, care este una dintre cele mai mici economii care au existat vreodată şi care nu a avut niciodată nevoie de o Uniune Europeană, nici nu a avut vreodată o forţă militară semnificativă, dar Hong Kong s-a apropiat mai mult de noţiunea de capitalism liber decât orice altă economie.

AGERPRES: Aţi afirmat că libertarianismul nu doreşte eliminarea statului, ci numai diminuarea acestuia, astfel încât să se ocupe numai de apărare, dar nu şi de ajutoare externe, şi de protecţia proprietăţii şi combaterea criminalităţii, dar să nu impună taxe, să nu reglementeze împotriva avorturilor, drogurilor, a dreptului de a avea o armă, să nu susţină nici o religie şi să nici nu oprime vreuna. Dacă un conducător cu astfel de concepţie, un libertarian, ar ajunge la putere, nu ar avea nevoie de structurile statului, pentru a legifera desfiinţarea unor domenii de activitate ale statului actual?
Jeffrey Miron: Nu cred că ar fi nevoie de noi reglementări dar, din moment ce ar acţiona ca o democraţie, ar trebui să convingă Congresul şi celelalte puteri legislative să reducă reglementările deja existente. Este tot ceea ce doresc să facă libertarienii, adică să anuleze lucruri existente. Ar trebui foarte, foarte puţine elemente noi de legislaţie.
Principiile libertariene nu ar fi impuse de un dictator, ci ar fi acceptate de majoritate, şi atunci majoritatea ar vota pentru senatori şi congresmeni libertarieni, care nu ar face altceva decât să reducă proporţia de intervenţie a statului în viaţa socială şi economică.

AGERPRES: Deci, aţi avea nevoie de aceeaşi structură birocratică existentă şi acum, dar care ar lucra pentru un alt scop.
Jeffrey Miron: Cei aleşi, dacă sunt libertarieni, ar vota pentru reducerea birocraţiei şi ar elimina, încet, dar sigur, toate structurile guvernamentale existente.

AGERPRES: Aşadar, credeţi că acum libertarianismul are cel mai mult nevoie de imagine, ca să convingă oamenii să îi voteze?
Jeffrey Miron: Aşa este, libertarianismul are nevoie de imagine pentru a-i convinge pe oameni. Libertarienii nu vor să impună nimic, vor să convingă, vor să îşi poată discuta ideile, în speranţa că oamenii vor fi de acord cu ei, dar se pare că nu prea avem succes. Este o problemă reală şi mi-ar plăcea să am un răspuns mai satisfăcător.

AGERPRES: Ce relaţie aveţi cu presa?
Jeffrey Miron: Eu, personal, am o relaţie foarte bună, sunt adesea invitat la emisiunile de ştiri, dar nu cred că am reuşit să schimb poziţiile prea multor oameni. Dar asta e valabil şi pentru alţi economişti. Economiştii, în general, nu reuşesc să fie foarte convingători.

AGERPRES: Cum vă simţiţi acum, purtând o discuţie despre libertarianism, într-o ţară est-europeană, în care fostul regim reprezenta, ca să spunem aşa, cealaltă extremă faţă de disoluţia statului propusă de libertarieni? Aţi mai ţinut astfel de conferinţe şi în alte ţări foste comuniste?
Jeffrey Miron: Nu, România este prima ţară est-europeană în care am fost invitat să prezint libertarianismul. Sper că libertarianismul sună mai convingător pentru oamenii dintr-o ţară care a avut o economie centralizată şi un stat comunist pentru că, aşa cum spuneţi, locuitorii de aici au văzut pe pielea lor varianta extremă a controlului guvernamental totalitar şi, văzând ce efecte dezastruoase a avut intervenţia totalitară a statului, apoi ce efecte a avut o guvernare mai puţin invazivă, s-ar putea să accepte că un guvern redus la funcţiile de apărare şi combatere a criminalităţii, s-ar putea să fie chiar mai bun decât cel actual. Nu sunt de loc convins că aşa evoluează lucrurile în statele foste comuniste, dar aici există, totuşi, oameni care au trăit sub totalitarism şi care, ca atare, au devenit libertarieni convişi.

AGERPRES: Există un proverb în română, care spune că unii dau afară patul, ca să nu-i înşele nevasta. Este o intuiţie a libertarianismului şi a poziţiei acestuia faţă de prohibiţie la un popor care nu a auzit de această doctrină, sau e vorba despre o poziţie de bun simţ faţă de reglementări ineficiente şi chiar de supra reglementări? Se bazează libertarianismul pe un filon de bun simţ înnăscut?
Jeffrey Miron: Pentru mine, da, dar alţii, sau oricum nu destui pentru ca noi să avem un cuvânt mai greu de spus în politică, nu împărtăşesc această opinie. Nu aş vrea să spun că tuturor celor care nu sunt libertarieni le lipseşte bunul simţ, există mulţi oameni de bun simţ care nu sunt de acord cu mine şi cu concepţia libertariană.
Pentru mine, însă, libertarianismul se bazează pe bun simţ, pe capacitatea de a lua în consideraţie o întreagă gamă de efecte, care apar atunci când statul încearcă să intervină în economie şi în societate, în general. Pe scurt atunci când statul încearcă să repare lucruri care nu merg bine. În general, când se încearcă remedierea unor aspecte, intervenţia nu face decât să le agraveze.

AGERPRES: Consideraţi că drogurile nu ar fi trebuit să fie interzise, că prohibiţia creşte criminalitatea şi corupţia şi că drogurile sunt o marfă, ca şi îngheţata. Cum ar trebui oamenii să poată fi feriţi de efectele drogurilor? Ne întoarcem la ideea bunului simţ?
Jeffrey Miron: Oamenii se uită la ce fac părinţii lor, prietenii lor, toţi ceilalţi oameni pe care îi cunosc. Uneori, experimentează şi fac greşeli, dar dacă ne uităm la exemple de produse care sunt legale, vedem că unii tineri experimentează consumul de alcool şi unii dintre ei fac lucruri prosteşti, dar majoritatea învaţă din respectivele greşeli şi ajung să consume alcool într-un mod responsabil. Acelaşi lucru se va întâmpla şi dacă vor fi legalizate drogurile.

AGERPRES: Unii economişti spun că lecţia principală a crizei constă în faptul că este nevoie de şi mai multă reglementare şi supervizare, în special în domeniul băncilor, pe care profesorul Stiglitz le numea prea mari pentru a li se permite să greşească. Care este lecţia crizei pentru un libertarian?
Jeffrey Miron: Părerea mea este că tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat tocmai din cauza reglementărilor existente. Agenţiile de rating din SUA au fost protejate şi tocmai de aceea nu şi-au făcut bine treaba. Au existat reglementări care au obligat companiile să păstreze activele bine cotate de agenţiile de rating, ceea ce a dus la o mare cerere de rating AAA, iar agenţiile de rating, bine protejate, au fost fericite să poată fi de folos.
Alte reglementări au protejat băncile faţă de concurenţă. Deci, guvernul a creat acest sistem de protecţie, nu capitalismul ca atare. Iar băncile, pe care profesorul Stiglitz le numea prea mari ca să poată fi lăsate să greşească, au fost, de fapt, tratate de stat ca fiind prea mari ca să fie lăsate să greşească. Ele însă nu au fost prea mari ca să fi greşit, iar statul ar fi trebuit să le lase să greşească. Ca să nu mai spunem că ele au început să se creadă prea mari ca să mai fie lăsate să greşească, şi tocmai de aceea au şi ajuns aşa de mari şi şi-au asumat aşa de multe riscuri. Dacă îţi asumi riscuri şi lucrurile ies prost, statul te ajută şi nu păţeşti nimic, iar dacă lucrurile ies bine, rămâi cu profitul.

AGERPRES: În acest caz, recuperarea acţiunilor marilor bănci şi ale companiilor de la Trezorerie e binevenită sau adânceşte criza?
Jeffrey Miron: Recuperarea acţiunilor de la Trezorerie este un lucru bun, pentru că guvernul devine mai puţin implicat în economie, dar nu cred că această răscumpărare va schimba faptul că băncile se vor aştepta să fie ajutate şi data viitoare când vor da de necazuri. Reducerea gradului de implicare a guvernului prin recuperarea acţiunilor este un pas în direcţia cea bună, dar este un pas mic, de copil.

AGERPRES: Vorbind de economişti, mulţi dintre ei susţin că în România am avut una dintre cele mai dure crize din lume. Din punctul de vedere al unui libertarian, este o metodă bună să încerci să ieşi din criză mărind TVA şi tăind pensiile şi salariile din sectorul bugetar?
Jeffrey Miron: Nu sunt sigur că a fost cea mai bună metodă pentru a ieşi din criză dar, pe termen lung, sunt de acord cu două din cele trei măsuri: cu tăierea pensiilor şi a lefurilor din sectorul bugetar. Nu sunt de acord cu creşterea TVA, pentru că un TVA ridicat descurajează companiile să se relocheze în România şi impune o povară fiscală mai mare cetăţenilor. Cred că trebuie reduse cheltuielile, pentru a avea un nivel moderat de impozitare.

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Semne bune.Imi place ! :

"aplauzele cele mai entuziaste le-a stârnit replica dumneavoastră că orice ţară de bun simţ ar trebui să spună adio unei structuri ca Uniunea Europeană."

Riddick spunea...

E încurajator să afli că "ăia mici" încep să priceapă cum stau lucrurile.

Riddick spunea...

@JG: Am primit ambele comentarii, nu le public, precum ai cerut. Nu ştiu cine au fost primii... spune-mi tu.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Sorina Plăcintă, 2012: "Am fost încă de la început susținătoarea ideii de modernizare a felului în care suntem organizați. Am moștenit județele în forma lor actuală de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu ”înnoirile” aduse de Ceaușescu la începutul anilor 70. E rușinos să cultivăm această hărțulie veche, ineficientă, mâncătoare de fonduri și generatoare de două dintre cele mai grave boli ale statului: corupția și birocrația !"  

 

Postări populare: