22 ianuarie 2011

O propunere imorală (german-foreign-policy.com)





An Immoral Proposition

2011/01/19 BERLIN / Praga / Varşovia - Presiunea germană asupra ţărilor din Europa de Est pentru a adopta euro întâmpină rezistenţă. De-a lungul ultimelor luni, Berlinul a sporit presiunea asupra guvernelor din mai multe state central-europene pentru a se alătura în curând zonei euro - fără niciun rezultat. Premierul ceh Petr Nečas a declarat că cehii vor decide ei înşişi "dacă şi când vor să facă acest pas". În orice caz, moneda europeană comună este un "proiect ambiţios, dar neterminat", afirmă guvernatorul Băncii Centrale din Polonia. Cereri pentru retragerea din zona euro circulă deja în cercurile conducerii politice slovace. Dacă ţările din sudul zonei euro sunt neputincioase sub ofensiva exportului german şi merg spre ruină, Polonia a depăşit criza economică prin devalorizarea monedei sale [zlotul/zloty]. După ce Estonia a aderat la zona euro la începutul acestui an, extinderea zonei s-a oprit.

În Club
Cotidianul ceh Lidové Noviny a scris pe 11 decembrie 2010 [1] că în timpul vizitei prim-ministrului ceh Petr Nečas
din septembrie 2010 la Berlin, cancelarul german Angela Merkel i-a cerut să aducă Republica Cehă cât mai curând posibil în zona euro. "Ne-ar plăcea să vă vedem că vă alăturaţi clubului", se spune că i-ar fi zis Merkel, scrie ziarul, citând "surse din anturajul" guvernului de la Praga. Nečas a ales nici să confirme, nici să nege revelaţiile lui Lidové Noviny. Protocoalele summit-ului germano-ceh sunt confidenţiale.

Căutarea de aliaţi
Lidové Noviny relatează că, în timpul discuţiilor, Merkel şi-a justificat presiunile sale pentru o aderare rapidă a Cehiei la clubul euro, prin tensiunile şi luptele pentru putere din cadrul UE. În dezbaterea despre configurarea politicii europene pe problemele crizei, de exemplu, Berlinul a ajuns într-o poziţie minoritară. Uniunea este dominată de o coaliţie de state "risipitoare" şi "sudice, agrare" sub conducerea Franţei. [2] Aceasta este alcătuită din Grecia, Spania, Italia, Belgia şi Irlanda. Poziţia germană, care vizează o politică monetaristă strictă, este împărtăşită de către Austria, Finlanda, Olanda şi Slovacia. Potrivit Lidové Noviny, punctul de vedere exprimat de Berlin în timpul vizitei lui Nečas a fost definit ca poziţia unei "economii responsabile, din Nord". Doar cu câteva săptămâni mai devreme, Merkel a folosit o "alegere similară de cuvinte" la presiunile asupra premierului polonez Donald Tusk pentru aderarea la zona euro în viitorul apropiat. Mai multe ţări central şi est-europene care aderă la zona euro ar trebui să întărească poziţia Berlinului şi să stabilească din nou o majoritate pentru ambiţiile germane.

O prostie

Presiunile Berlinului au fost întâmpinate cu dezinteres atât la Varşovia cât şi la Praga, precum şi cu refuzuri mai mult sau mai puţin clar formulate. Nečas deja a spus clar la sfârşitul lunii noiembrie că problema unei posibile adoptări a monedei euro va fi "decizia noastră, dacă şi atunci când vrem să facem acest pas". [3] În decembrie, şeful guvernului ceh chiar a reiterat faptul că iese din discuţie ca ţara să poată adera la zona euro înainte de sfârşitul mandatului guvernului său [2014]. "Nu cred că se va ajunge acolo în viitorul previzibil, şi cu siguranţă nu în timpul mandatului meu". A trece la euro în acest moment ar fi o "tâmpenie economică şi politică". Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, un mărturisit euro-sceptic, s-a angajat în meciuri verbale aprige cu omologul său german, Christian Wulff, şi a declarat public că pentru moment, "nimeni în Republica Cehă nu vrea să se introducă euro". Guvernul polonez şi-a formulat respingerea un pic mai discret, dar Varşovia, între timp, consideră că aderarea la zona euro în 2015 - până în prezent, data cea mai curând posibilă - a ieşit din discuţie. Recent, guvernatorul Băncii Centrale poloneze, Marek Belka, a avertizat mai clar Varşovia împotriva aderării
în grabă la zona euro. Euro este un "proiect ambiţios, dar neterminat", a spus el. [4]

Înapoi la koruna

Guvernul maghiar urmăreşte, deasemenea, să amâne intrarea sa în uniunea monetară europeană. "Noi nu suntem grăbiţi", a confirmat ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, pe 6 ianuarie. "Am dori să generăm creşterea PIB-ului, creştere economică. Şi am dori să creăm un milion de locuri de muncă în plus, înainte de a ne gândi la aderarea la euro". [5] Având în vedere situaţia lor economică dificilă, România şi Bulgaria au renunţat, deasemenea, la planurile pentru o intrare timpurie în zona euro. În Slovacia, care a aderat la zona euro doar din 2009, se ridică voci care cer retragerea din zona euro. În 13 decembrie 2010, preşedintele parlamentului slovac, Richard Sulik, a cerut ca ţara sa să fie pregătită să renunţe la Euro: "A sosit momentul ca Slovacia să nu mai creadă ceea ce spun liderii zonei euro şi să pregătească planul B, reintroducerea coroanei slovace [koruna]".[6] Nemulţumirea de la  Bratislava privind noua monedă costisitoare a crescut în special în timpul crizei din Grecia, atunci când parlamentul acestei ţări sărace a refuzat [să voteze] contribuţia de circa 800 de milioane de euro la "pachetul de salvare", în august 2010. În Europa de Est, potenţialii noi parteneri
ai Berlinului pentru zona euro nu pot fi văzuţi nicăieri. În prezent, doar cele două ţări baltice, Letonia şi Lituania, sunt membri ai sistemului cursului de schimb "mechanism II", care garantează legături monetare strânse cu euro şi care este considerat în general ca ceva de genul unei "săli de aşteptare" pentru aderarea la euro.

Apărarea împotriva ofensivelor exporturilor germane
Este mult mai mult decât costurile salvării euro, ceea ce creează scepticism în creştere în Europa de est privind moneda comună europeană. Mai presus de toate, multe state din Europa centrală şi de est au învăţat să aprecieze marja de manevră a politicii lor monetare în timpul crizei, pe care ar fi pierdut-o dacă ar fi aderat la zona euro. Pe parcursul crizei, monedele Poloniei şi Republicii Cehe au pierdut până la 30 la sută din valorile lor în comparaţie cu euro, astfel că importurile din Germania - campionul european la export - au devenit mai scumpe şi s-au consolidat astfel industriile interne ale Poloniei şi Republicii Cehe. A fost mai ales neputinţa ţărilor din sudul zonei euro de a îndepărta această ofensivă germană de exporturi prin devalorizarea monedelor naţionale, ajungându-se la deficite comerciale enorme şi datorii uriaşe, fapt care, în ultimă analiză, au dus la criza din zona euro. (german-foreign-policy.com reported.[7]) Criza datoriilor din sudul Europei a demonstrat guvernelor de la Varşovia, Praga sau Budapesta, cât de repede economii naţionale, în întregimea lor, pot fi supuse la şocuri şi duse în depresiune de maşina de export germană, odată ce au renunţat la suveranitatea lor asupra politicii valutare.

Povara datoriilor

Numai acele ţări cu o datorie externă ridicată în euro sunt încă interesate de aderarea rapidă la zona euro. În timpul boom-ului din Europa de Est finanţat pe datorie, băncile occidentale au acordat cu generozitate credite şi ipoteci, în valoare de aproximativ 1.150 miliarde de euro, în întreaga zonă care se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră. Debitorii est-europeni au luat de cele mai multe ori împrumuturi în euro, pentru a profita de beneficiile dobânzilor [mici]. Cu o devalorizare a monedelor naţionale, greutatea dobânzilor la credite a crescut rapid, până la a deveni insuportabilă. Aceasta este de ce, la începutul anului, Estonia, de exemplu, a aderat la zona euro, principalele bănci scandinave acordând împrumuturi de până la 116 la sută din PIB
pentru creditarea datoriilor private externe. Estonia, animalul de companie preferat al profesorului de politică bugetară, ce corespunde exact idealurilor germane, cu o datorie naţională la mai puţin de zece la sută din PIB-ul său, ar putea - similar cu Irlanda - în cazul unei exacerbări suplimentare a crizei, să fie transformată rapid într-o altă naţiune în stare de faliment prin socializarea poverii datoriei sale.

[1], [2] Němci tlačí na Čechy: Přijměte euro a plaťte; Lidové noviny 11.12.2010
[3] Osteuropa zögert plötzlich bei der Euro-Einführung; www.welt.de 12.12.2010
[4] Belka Says Poland Shouldn't Rush to Euro With Currency's Future 'In Doubt'; www.bloomberg.com 03.12.2010
[5] Hungary econ minister: no hurry to join euro zone; www.finanznachrichten.de 06.01.2011
[6] Plan B; Hospodárske noviny 13.12.2010
[7] s. dazu Die deutsche Transferunion

http://www.german-foreign-policy.com/en/fulltext/57905

4 comentarii :

Riddick spunea...

Două observaţii:

- guvernul polonez a pus batista pe ţambal cu privire la trecerea la euro fiindcă sunt alegeri generale în luna octombrie; dacă ies tot polşevicii lui Tusk, trec la euro conform planului;

- toată politica de "credit cu buletinul" în Europa de est a fost premeditată, pentru a se slăbi producţia internă, şi iată, acum, pentru a se favoriza trecerea la euro;

Crystal Clear spunea...

"toată politica de "credit cu buletinul" în Europa de est a fost premeditată, pentru a se slăbi producţia internă, şi iată, acum, pentru a se favoriza trecerea la euro; "

A fost un plan imens, DIABOLIC .

Si de fapt ,inteleg ca vor sa lanseze si o moneda globala ca sa scoata si dolarul

Riddick spunea...

Au ei mulţi gărgăuni în cap...

Mă întrebam prin 2006,2007,2008 - care e şpilul cu creditele astea, cândva se va rupe căruţa ?

Crystal Clear spunea...

Da, si eu ma cruceam si nu m-am bagat niciodata pentru ca mi se parea ceva necurat..


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Hunor Kelemen, 2012: "Sigur, vorbim despre Statele Unite ale Europei şi eu, din acest punct de vedere, pe termen lung, văd o ieşire din situaţia actuală prin crearea acestei structuri. Atunci şi România, ca stat, va avea o autonomie în interiorul Statelor Unite ale Europei, în interiorul „statului mare". Trebuie să tindem către aceste lucruri şi să discutăm foarte sincer şi foarte deschis".

Postări populare: