19 octombrie 2010

"Orice amânare poate fi fatală pentru PSD şi PNL"



 Puterea - acum !

Andrei Cornea, revista 22


Aşadar, „o sută de soluţii pentru salvarea României“ – nici mai multe, nici mai puţine –, iată programul de guvernare PSD! Printre ele, eliminarea reducerilor salariilor bugetarilor din prima zi de guvernare, eliminarea contribuţiilor sociale din partea celor plătiţi pentru drepturi de autor din prima săptămână şi tot aşa. Totul în ovaţii generale la Congresul PSD, cu susţinerea lui Ponta ca viitor prim-ministru. Prezenţi şi anumiţi lideri sindicali, precum Dumitru Costin şi Marius Petcu, cu mandat precis să scoată cât mai multă lume în stradă de „ziua moţiunii“.

Nici nu mai merită de arătat că totul nu e decât demagogie deşănţată şi că aproape nimic din program nu e realizabil. Te întrebi atunci: oare oamenii aceia sunt nebuni de-a dreptul? Oare şi-au pierdut chiar de tot minţile, deoarece bunul simţ a fost de mult abandonat?

Nu, nu şi-au pierdut minţile, ci sunt doar de un perfect cinism. Vor într-adevăr să dărâme Guvernul Boc cu ajutorul moţiunii şi au nevoie de o mare presiune populară – marşuri, greve „spontane“, spre a-i determina pe unii parlamentari ai puterii, ezitanţi, să voteze moţiunea. Mizează, desigur, pe naivitatea (ca să nu spunem prostia) unor categorii de bugetari şi de pensionari, spălaţi pe creier de posturile de televiziune aservite. Ceea ce nu-i, din păcate, o miză tocmai falsă.

Dar te poţi din nou întreba: la ce bun să dobori Guvernul Boc tocmai acum? Ce vei face apoi? Răspunsul meu este că vor face aproape exact acelaşi lucru pe care l-ar face Guvernul Boc – teleghidaţi desigur de FMI şi de celelalte organisme internaţionale. De ce? Pentru că nu există altceva de făcut, iar ei ştiu bine asta. Miza nu este să „salveze România“, ci să ajungă la putere. Mai mult, să ajungă la putere acum. Şi, cumva, e logic ceea ce vor.

Într-adevăr, dacă Guvernul Boc mai durează jumătate de an, treptat va începe, probabil, ieşirea din criză. Salariile bugetarilor ar putea reîncepe să recupereze puţin câte puţin la anul. Până la urmă, dependenţa economiei româneşti de cea europeană va duce inevitabil la o reluare a creşterii. Legea pensiilor şi Legea salarizării unice s-ar putea să intre în vigoare şi să-şi arate meritele. La fel şi Legea educaţiei. Cu cheltuielile bugetare tăiate, deficitul de la anul va fi mai mic. Cel puţin, unele dintre privilegii (inclusiv celebrele „stimulente“) vor dispărea, spre satisfacţia opiniei publice. Poate că şi unele reforme din justiţie („mica reformă“) vor intra în vigoare. Până la alegeri mai sunt 2 ani, iar în 2 ani Guvernul Boc şi PDL pot recupera întrucâtva din popularitatea pierdută. Ceea ce – cu Traian Băsescu preşedinte până în 2014 - poate însemna ameninţarea unei noi perioade de opoziţie pentru PSD – primejdie mortală pentru acest partid, obişnuit mereu să conducă direct sau prin interpuşi totul.

Iată de ce nu trebuie lăsat PDL şi Guvernul Boc – se gândesc probabil cei de la PSD – să aibă, tocmai ei, beneficiul ieşirii din criză şi al reformelor structurale, deşi ei au meritul de a le fi implantat, cu toate inconsecvenţele şi erorile pe care le cunoaştem.

La fel, în mare, s-a întâmplat şi în 2000, cu diferenţa că atunci aveau loc alegeri. Guvernul Năstase a profitat de reformele şi de începutul de creştere economică amorsat în timpul guvernărilor Convenţiei Democrate, mai ales în timpul Guvernului Isărescu.

Toată lumea a observat că Năstase a aplicat o politică relativ de dreapta şi că ar fi introdus chiar şi cota unică, dacă nu s-ar fi opus Ion Iliescu, bătrânul stângist. Ba a fost chiar singurul guvern de până acum care a dus până la capăt un acord cu FMI. Nu mă îndoiesc că emulul său, Victor Ponta, va urma aceeaşi cale oportunistă, dacă va ajunge la putere, secondat de liberali.

Pentru asta însă, Guvernul Boc trebuie pus la pământ acum şi organizate apoi, repede cumva, alegeri anticipate. Acum este, pentru ei, momentul oportun. Dimpotrivă, orice amânare poate fi fatală pentru PSD şi PNL şi salvatoare pentru PDL. Ca să nu se întâmple asta, se pot promite, nu o sută, ci un milion de soluţii pe hârtie!

Cinism – numele tău este „politică“!

http://www.revista22.ro/articol-9153.html

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Eu sper sa nici o sansa motiunea, avand in vederea conjunctura de acum cu dezvaluirea adevaratei fetze a lui Vantu si a celor pe care i-a sustinut...

Riddick spunea...

Este la limită, aş zice că diferenţa va fi la cinci voturi într-o parte sau alta.

Crystal Clear spunea...

Foarte periculos.
Sper ca PDL sa nu se culce pe-o ureche....

Riddick spunea...

Dacă UDMR participă la vot şi nu se abţine, cum ar vrea restul coaliţiei, e clară treaba.

Crystal Clear spunea...

Poate ca dupa intalnirea de azi sa iasa ceva bun..
Eu pur si simplu stiu ca voi suferi nu numai psihic dar si fizic daca vine PSDNLPC la putere ...
Ma cunosc deja


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: