11 ianuarie 2018

pastila R (7)


"Să mă ierte Dumnezeu, dar ce caută onor capitaliști români în așa-numita Coaliție pentru Dezvoltarea României, instrument al capitalului străin pentru promovarea intereselor sale, pentru scoaterea din joc a capitalului autohton, pentru menținerea României de fapt în subdezvoltare?! Ce caută capitaliști români la remorca inițiativelor și eventual criticilor sau chiar protestelor (atunci când există) ale capitalului străin, adversar al lor inextricabil și ireconciliabil?!"
(Ilie Şerbănescu)
 
Problema Chioveşi se poate croniciza. În primăvara 2019 îi expiră mandatul* de trei ani şi numirea unei alte persoane ar putea fi respinsă de Iohannis. Am intra în alegerile prezidenţiale cu omul lui în continuare la DNA, ca interimar**. Nu cumva problema este pusă dinadins greşit, pe persoană, în loc să se treacă la eradicare (comasare DNA cu DIICOT)?
al doilea, dat de tehnocraţii instalaţi pe voturile PSD-ALDE
** primul mandat i-a fost dat de USL prin Ponta (2013, "coabitarea", "pentru a nu prelungi refuzul lui Băsescu interimatul" )

Cut the crap, vorba anglo-americanului. Dacă Tudorel Toader nu face joi propunere de revocare "că nu vrea el" şi vine doar c-un discurs, guvernul poate materializa zvonul comasării DNA cu DIICOT (da-da, zvon infirmat de Dragnea...), şi-i gata o structură la care poate numi şef. Dacă Toader nu face nimic şi mai rămâne ministru, atunci e cam clar.

La Realitatea Insolvenţa TV apar trepăduşi care regretă un eventual acord ferm între România şi Ungaria pentru export-import de gaze şi ar vrea ca gazele româneşti să folosească unor jocuri regionale (în Ucraina, Repmoldova...).
Bine, eu sunt total împotriva exportului de gaze. Care ne vor fi foarte necesare, cândva.

Noroc* cu UDMR care are ordin de la Viktor Orbán să susţină actuala majoritate, că altfel ne trezeam iar cu o pseudomajoritate "tehnocrată". E mai greu să "defectezi" în plus alţi 30 de parlamentari (câţi are UDMR) ca să repeţi instalarea tehnocraţilor pe voturi PSD-ALDE - vede lumea manevra.
adică n-avem pe faţă austeritatea ca politică de stat

Sper să nu fie doar teatru ieftin. Ministrul transporturilor i-a luat la trei păzeşte pe drumarii străini nemulţumiţi ("Preţul forţei de muncă din România, dacă vă aşteptaţi să fie mai scăzut decât în celelalte ţări europene, cred că v-aţi făcut un calcul greşit"). Excelent. Gheşeftarul trebuie să ştie că nu-i are prieteni pe miniştri, şi mai ales nu-i are complici.

Când lucrezi cu oameni neverificaţi, ajungi la puşcărie. Ca Vîntu, ca "DDD"... Aşa-i când nu aplici compartimentalizarea şi cercetarea terenului înainte de fiecare pas.

Nu cred că-i întâmplare. Pe multe siteuri neasociate Sistemului întâlneşti la loc vizibil reclame contra monturilor, bătăturilor, viermilor intestinali sau ciupercii unghiei/piciorului. Toate, cu imaginile specifice. Subliminal, induc respingerea informaţiilor valoroase de acolo, care astfel sunt receptate în asociere cu "ororile". Reclamă plasată "automat" de Google (?), pe "spaţii Google" (?), ori reclame "necerute de proprietar"? Adminii ar trebui să facă ceva dacă siteul nu-i complice (la sabotare). N-am văzut ceva similar la siteurile "aliniate Sistemului".

Asta mi se pare gravissim. Deci ANRM (cu accent pe "N") are rolul de a reglementa şi supraveghea regimul de exploatare a resurselor minerale. Şi totuşi a atacat în instanţă concluzia (întemeiată) a Curţii de Conturi, care a arătat că ANRE n-a actualizat nivelul redevenţelor ani la rând. Pierderi: 7 miliarde de lei (doar între 2010-2015).

Dacă ăştia zic că-s bune şi obligatorii vaccinurile care conţin mercur şi viruşi "atenuaţi" recoltaţi de la animale... io să n-am voie să le prescriu călduros "vaccinuri" de plumb cu cămaşă de tombac, eventual şi cu miez de oţel?  La o adică sunt dispus şi să li le administrez. ;-)

"Whatever happens, if he's still standing in the end, gun him down."
(John Herod, The Quick and the Dead, 1995)

Se.Pe.I(oha...). Serviciul de Protecţie Iohannis, adică ce-a mai rămas după ce PSD-ALDE i-a dat multă UE lu' Pahonţu şi a renunţat* la "serviciile " Serviciului (S.P.P.). Rânjetele (cam galbene, ce-i drept...) ale nedemişilor Iohannis, Pahonţu, Lazăr &Co. înseamnă un milion de votanţi care stau acasă, nevrând să voteze nişte mămăligi (PSD-ALDE) care nu duc treaba pân' la capăt. Băbăieţi de pe la alte servicii, reorientaţi-vă rapid. Spre binele vostru...
* să vedem la vară la rectificarea de buget ce va fi la S.P.P. (sau... "poate"?)

Firea planifică bani pentru agendă (statui dubioase, autobuze electrice...), şi mor salariaţi RADET opăriţi din cauza lipsei investiţiilor (ţevi vechi de decenii, ruginite). "RADET a murit de vreo trei ani, dar e ţinut pe aparate" (Radu Opaina).

UDMR se lasă greu. "Programul de guvernare parcă-i scris între două beri", chestii... (l-am citit, pe fond e pe linia Bruxel). Acum, io m-aş bucura dacă ar acţiona la ordinul în coordonare cu Viktor Orbán şi ar trânti guvernul europlastic PSD-ALDE. Şi-apoi, cui i-ar fi frică de anticipate? Grupului Ponta-Grindeanu-Tudose, care n-ar mai prinde barca?

Djouvará, Djouvará,
Bientôt tu verras
Le sous-sol
De Cumania.

Dacă nici anul ăsta nu va fi o vizită oficială a lui Viktor Orbán în România, sau una la care va fi gazdă, e cam clară treaba cu "noul guvern".

Bă Dragnea, bă Tăricene... Invocaţi în replica dată Comisiei Europene (la porcăria aia de scrisoare deschisă către Parlamentul României) schimbările multiple la legile justiţiei efectuate de guvernul tehnocrat... instalat pe votul vostru (PSD+ALDE), care aveaţi majoritatea. Nu cred că acum v-a venit mintea la cap, ci căutaţi în continuare să ne aburiţi.

Titlu de ştire: "Familia Regală, la Iași de Ziua Unirii Principatelor". Pâi este fake news, nenică. Şi este doar începutul dintr-un şir în care se va folosi falsul din primele două cuvinte. Fiindcă familia Duda nu conţine vreun rege sau vreo regină.

De data asta cred c-au ieşit la fo' trei milioane, aşa... ;-)

O să cred că PSD-ALDE nu mai ţin cont de Factorul Extern ("serviciile") nu când nu vor mai cere avize SRI la numirea miniştrilor sau când scot SPP-ul din Palatul Victoria. Ci când voi vedea numiri ministeriale gen Pleşoianu sau Vâlcov sau Şerban Nicolae.

DUEncilă

Prevăd că vor fi anulate curând singurele elemente pozitive (cunoscute) ale "moştenirii Tudose": refuzul unui nou împrumut de la FMI şi avizul negativ al guvernului la legea-căpuşă privind "Casa Regală". Dar probabil ambele erau fonfleuri şi aşteptau doar un pretext pentru a fi anulate.

Jocul lui Dragnea cu Trump, apoi cu vişegrazii este cam... solo. Nici PSD, nici Tăriceanu şi nici ALDE nu s-au asociat explicit. Iar când faci chestiile doar pe jumătate, în politică se cheamă că nu vrei să le faci (că dacă ştii că "nu poţi finaliza"... nu te apuci, e logic!).

Din nefericire, calitatea publicului RO permite succesul emitenţilor unor fraze de mare angajament... neurmate de nimic. Iar situaţia asta pare să se eternizeze...

Poate nu s-a înţeles clar:
- Cioloş a numit un şef la IGPR (Despescu) din prima lună de mandat
- PSD-ALDE l-a menţinut în funcţie (WTF!!!)
- ba chiar l-a avansat în grad (noiembrie 2017)
- ministrul de interne (de la PSD) a cerut demiterea acestuia, într-un târziu
- ... iar Despescu nu-şi dă demisia din proprie iniţiativă
- ... fiindcă aştepta invitaţie specială (de) la Tudose (PSD)
- care i-o acordă (= "bun în funcţie")
- iar PSD nu emite rezoluţie de susţinere a ministrului de interne

Când ca premier al unui guvern de coaliţie exprimi în public opinii privind structura şi componenţa guvernului fără consultări prealabile cu partidele coaliţiei (oficiale, nu cu "ai tăi de pe acolo"), atunci e clar că nu vrei să existe acea coaliţie.

Situaţia se va tranşa matematic. Nu neapărat după ce fel de majoritate va ieşi la şedinţa PSD de la Iaşi, ci după ce fel de majoritate există în parlament. Dacă majoritatea va fi opusul celei rezultate din vot, vom asista la o nouă etapă de "democraţie ajustată". Care în mod sigur nu va fi menţionată critic în MCV, la UE sau la Consiliul Europei.

Unul din momentele alea când te prinzi că se pregăteşte un pretext de a da deoparte voturile primite odată cu un anumit mandat şi de a se trece pe faţă la "activitatea de bază".

"Oul lui Columb":
- înfiinţezi un serviciu secret, şi-l numeşti (de exemplu) "Serviciul Român de Pândari" (S.R.P.)
- îl populezi cu elemente naţionaliste, preferabil verificate în prealabil
- faci "rocada" de nume: S.R.P. se va numi... S.R.I., preluând atribuţii, buget, logistică, sedii, şi preferabil cât mai puţin personal, spre deloc
- iar S.R.I. îl numeşti... S.R.P.
- (asta ca să scurtezi cât mai mult "povestea")
- desfiinţezi S.R.P., care conţine elemente suspecte a fi agenţi străini, şi care toacă inutil banii de la buget

An după an văd dispărând toate infimele semne de posibilă ameliorare. De va mai fi ceva pe aici în 50 de ani, aş fi curios cum ar fi descrisă "epoca actuală", atunci. Ceva gen "(fanarioţi x ospiciu), totul la pătrat".

10 comentarii :

Riddick spunea...

Motto-urile pe care le pun pe blog. Cele mai recente din listă sunt cele din partea de sus. Din formulări se pot deduce (retroactiv) "momentul şi subiectul tratat".

(ianuarie - februarie 2018)

Gabriel spunea...

Apropo de motto-uri: ăla cu "România trebuie să devină un stat românesc" este mult prea ambițios. România trebuie să redevină un stat, până să fie românesc. La ora asta e o colonie. De ce aş fi patriot sau naționalist în raport cu o colonie? De ce m-ar preocupa bunăstarea sau granițele unei colonii care utilizează în mod abuziv numele fostei mele țări? Poate fi numită "patrie" o colonie? Mai pot fi numiți compatrioți nişte indigeni care colaborează în mod entuziast cu puterile coloniale? Ce mă leagă pe mine de oamenii ăştia? Că am aceeaşi limbă maternă, din întâmplare?

Riddick spunea...

Good point (vorba lu' Cioroianu). Dar:

Trebuie lucrat cu partea "neputredă" din colonie. "Ca să fie ceva de rămas la urmă".

Anonim spunea...

Exact pentru că sîntem o colonie trebuie să devenim tot mai naționaliști. La greu și în vremuri de restriște are nevoie țara de tine. Nu statul, care e o unealtă, o modalitate de exprimare a puterii, de preferat comune, în realitate a unei minorități. Dar prin convingerea, manipularea sau măcar obținerea pasivității celor mulți. Altfel, "proști, dar mulți" se aplică matematic.

Țara e românească și așa trebuie să rămână. Statul român a fost și încă, puțin, mai este un stat flexibil, ceva profund de neînțeles pentru occidental, ca și pentru asiaticul de hoardă sau cel învățat cu despotismul crud. Românul era, poate mai este, flexibil, greu de pus în tipar (citește insectar). Pe baza unei înțelepciuni populare, vechi, accesibilă tuturor, pînă mai ieri prin viața în satul trdițional, modificată apoi de intelectuali patrioți, de multe ori în ciuda sistemului colonial cultural, cel mai periculos dintre toate.

Poți să te îmbraci ca în occident, dacă e mai comod, util, ieftin, poți să alegi lucruri sau idei care te atrag, dar ar fi groaznic să începi să gîndești ca ei, adică robotic. Asta vor și aici e pericolul.

Pot să fac referire tot la occidentali, vezi Kennedy sau Churchill, care știu, cînd e cazul, să găsească îndemnuri deștepte, însă nu o voi face, e de la sine înțeles că țara vine înaintea ta. Cine nu simte natural asta, fără nicio nevoie de motivare ideologică, are el o problemă, la el e limitarea.

Noi ne luptăm constant în istorie să păstrăm statul românesc și îl pierdem, de obicei (sau cu adevărat), acasă, în interior, nu pe cîmpul de luptă. Doar că nu îl pierdem definitiv, ba îl mai și recucerim, tocmai pentru că nu gîndim ca stăpînitorul extern și sîntem conștienți de asta. Sau ar trebui să fim.

E vremea luptei, aproape pe față, și acum e ușor să fii naționalist, se separă apele. Nu pentru avantaj, nu pentru recunoștință ulterioară, pentru că de asta ești român. Poți fi și mercenar român, dar atunci să nu ai pretenție dincolo de soldă.

Riddick spunea...

Trebuie luptat mai ales cu această "schemă", care minorizează majorităţile şi le face irelevante, dând drum liber minorităţilor organizate:

"Fiţi atenţi aici ce e greu cu adevărat şi ceea ce înseamnă a face politică: E greu să faci reforme şi să construieşti în pofida voinţei populare şi elitei politice. Ăia sunt meseriaşii adevăraţi, ăia merită admiraţia şi respectul. Ăla e leadership adevărat şi ăia sunt politicieni şi strategi adevăraţi. Cei care construiesc în pofida materialului clientului şi valului, nu cei care se dau duşi de val. Cei care iau masa inertă sau recalcitrantă de aici şi o mută dincolo. Aşa se construiesc societăţi, economii, naţiuni."

(formularea îi aparţine lui Dragoş-Paul Aligică, "libertarian")

http://riddickro.blogspot.ro/2013/07/dragos-paul-aligica-apologia-dictaturii.html

Anonim spunea...

Un libertarian pe care îl fute grija ingineriei sociale și salivează la ideea înfrîngerii voinței individului prin manipulare în masă. Tipic.

Ai dreptate. Voința majorității (desigur, cu speranța că întregul de inteligență politică depășește suma gradului de înțelegere a fiecărui individ, măcar prin selectarea mai corectă a priorităților) rămîne la fel de detestată în vremea noastră.

Acest dispreț manifest vine mereu ca un avertisment. Alt motiv pentru care nicio masonerie/elită (autodefinită și) organizată nu poate fi vreodată credibilă. Penibilul libertarianismului de grup doar adaugă un plus de grețoșenie.

Gabriel spunea...

Altfel zis, statul e doar o carapace, o cochilie care adăposteşte temporar națiunea. Când nu mai e bună, trebuie lepădată şi "secretată" alta, ca cea veche să nu devină în loc de adăpost, puşcărie. Şi Eminescu scria că importantă e națiunea, nu statul. Dar mai au azi românii suficientă energie şi coeziune pentru asta? Sau poate ar trebui să reflectăm la "small is beautiful", adică să ne împăcăm cu ideea renunțării la ce e putred sau vrea să intre sub aceeaşi carapace cu alte lighioane (UE, Austro-Ungaria, Uniunea Eurasiatică) şi să reconstruim pornind de la baze mai sănătoase, chiar dacă mai mici?

Riddick spunea...

Pagurul (un fel de crab) părăseşte cochilia de melc care-i rămăsese prea mică doar când ajunge lângă alta, în care trece repede. "Interimatul" este riscant, atunci e vulnerabil la atacul prădătorilor (caracatiţe).

Soluţiile "cu ciclu lung de fabricaţie" sunt riscante, se pot întâmpla multe şi-n final poate ieşi un produs diferit.

Nu mi se pare că dacă renunţăm la "anumite teritorii" (cu "scheleţii" aferenţi) accelerăm ceva pozitiv "care altfel nu s-ar întâmpla".

Gabriel spunea...

Atunci avem nu riscul ci garanția că n-o să se schimbe nimic (decât dacă, eventual dispare UE independent de voința noastră, dar tot rămâne SUA). Pentru că oamenii nu pot fi spânzurați, nu pot fi operați pe creier să-şi schimbe loialitățile. Vorba ceea: să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic ...

Riddick spunea...

Am ajuns să am dubii serioase că s-ar mai putea schimba ceva pe-aici ca rezultat al unei majorităţi "de-aia de care trebuie", indiferent cum s-ar ajunge la ea. Doar dacă ar fi una masivă, de peste 2/3 sau 3/4. Şi ACTIVĂ, cu ieşit în stradă &all.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: