29 iunie 2014

UE a stabilit proceduri militarizate şi transnaţionale de intervenţie contra "turbulenţelor"



Asta a semnat Băsescu la Bruxelles, la recentul Consiliu European (o făcea şi Ponta, dacă se ducea el acolo).

Este vorba despre modalităţile de punere în aplicare a aşa-zisei "clauze de solidaritate", care face parte din Tratatul de la Lisabona (Titlul VII, Articolul 188 R) şi care are un înţeles mai larg decât simpla solidaritate în cazuri de calamităţi sau atacuri teroriste.

Parlamentul României a primit deja din 2012 o informare despre punerea în aplicare a clauzei, iar guvernul Ponta a adoptat recent proiectul de lege de aderare a României la EUROGENDFOR (Forţa de Jandarmerie Europeană), în pregătirea Consiliului European la care s-a discutat clauza de solidaritate.

Despre ce este vorba cu această clauză, dezvăluie un parlamentar german, Andrej Hunko (de la partidul Die Linke - "Stânga"):
O țară poate invoca "clauza de solidaritate", în cazul în care o criză "îi copleşeşte capacitatea sa de răspuns".

Adoptarea la Consiliul Afaceri Generale a avut loc în secret: punctul nu a fost menționat pe ordinea de zi a ședinței. Presa nu a fost informată. Cu toate acestea, este una dintre clauzele cele mai controversate conținute în tratatele UE. Acesta este tocmai motivul pentru care un acord cu privire la detaliile clauzei de solidaritate a fost amânat pentru o dată ulterioară, la momentul semnării Tratatului de la Lisabona.
"Clauza de solidaritate" stimulează rolul celor două centre pentru situații de urgenţă ale UE, constituite ca structuri de tipul serviciilor secrete. Dar creează, de asemenea, cadrul legal pentru desfășurarea unităților speciale de poliție ale "rețelei ATLAS", în curs de elaborare de către Comisie.

"Clauza de solidaritate" este de prisos, deoarece UE are deja mecanisme de asistență reciprocă în situații de dezastru. Cu toate acestea, clauza întărește cursul de militarizare a politicii interne, deoarece personalul militar poate fi trimis într-un alt stat membru, la cerere. Sunt îngrijorat de faptul că este vorba despre versiunea pe politici interne a clauzei articolului 5 pe apărare reciprocă: s-ar aplica în situațiile care "ar putea avea un impact negativ asupra persoanelor, a mediului sau a proprietății". Blocările de trafic chiar și motivate politic în domeniul energiei și al transporturilor și grevele generale sunt acoperite în text.

Textul se referă în mod explicit la crizele care își au originea în afara teritoriului statelor membre.
*     *     *

TRATATUL DE LA LISABONA
DE MODIFICARE A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE 

„TITLUL VII
CLAUZA DE SOLIDARITATE

Articolul 188 R

(1)   Uniunea şi statele sale membre acţionează în comun, în spiritul solidarităţii, în cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om. Uniunea mobilizează toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militare puse la dispoziţie de statele membre, pentru:

(a)
prevenirea ameninţării teroriste pe teritoriul statelor membre;
protejarea instituţiilor democratice şi a populaţiei civile de un eventual atac terorist;
acordarea de asistenţă unui stat membru pe teritoriul acestuia, la solicitarea autorităţilor sale politice, în cazul unui atac terorist;

(b)
acordarea de asistenţă unui stat membru pe teritoriul acestuia, la solicitarea autorităţilor sale politice, în cazul unei catastrofe naturale sau provocate de om.

(2)   În cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau este victima unui catastrofe naturale ori provocate de om, celelalte state membre îi oferă asistență la solicitarea autorităţilor politice ale acestuia. În acest scop, statele membre se coordonează în cadrul Consiliului.

(3)   Modalitățile de punere în aplicare de către Uniune a prezentei clauze de solidaritate sunt definite printr-o decizie adoptată de Consiliu, la propunerea comună a Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. În cazul în care această decizie are implicaţii în domeniul apărării, Consiliul hotărăşte în conformitate cu articolul 15b alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Parlamentul European este informat.

În cadrul prezentului alineat şi fără a aduce atingere articolului 207, Consiliul este asistat de Comitetul Politic şi de Securitate, cu sprijinul structurilor dezvoltate în cadrul politicii de securitate şi de apărare comune, şi de comitetul prevăzut la articolul 61 D, care îi prezintă, după caz, avize comune.

(4)   Pentru a permite Uniunii şi statelor membre să acţioneze în mod eficient, Consiliul European procedează periodic la evaluarea ameninţărilor cu care se confruntă Uniunea.”

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Mirel Axinte ("Bleen"), 2016: "A vorbi despre o Uniune a națiunilor e absurd atâta timp cât Uniunea în sine e o reacție împotriva națiunilor. Est-europenii au văzut aderarea la UE ca o ocazie pentru afirmarea națională, după 50 de ani de bocanc rus. Sunt națiuni tinere și întârziate, nedezvoltate, care nu și-au dus copilăria național-acneică până la capăt. De națiuni nu mai poate fi vorba în UE. Națiunea e un onanism sinucigaș și păgubos. Fuse și se duse. Da, noi, esticii, suntem neterminați național dar asta e, timpul nu stă în loc pentru noi. Nu ne-am exersat suficient statalitatea și națiunea dar nu ne mai putem întoarce în secolul XIX.
Singura șansă a UE e transformarea în federaţie.
E nevoie de federație din două motive:
1) Guvernările statelor, indiferent de ce grupări s-ar afla la putere, nu pot influența sau bloca politicile federale. Indiferent ce țăcăniți ajung la putere în unele state componente, UE și politicile federale nu sunt afectate.
2) Statele membre nu pot părăsi uniunea și nu se pot juca de-a șantajul.
Cum se vor împăca etniile, națiunile, într-o astfel de construcție federativă?
Cum se vor aglutina?
Imigrația din afara Europei și migrația în interiorul Europei. Ăsta e răspunsul. Marile centre urbane nu mai au identitate națională și acest trend se va extinde. Dinamica socială și economicătransformă identitatea națională în identitate europeană."


Mirel Axinte ("Bleen"), 2017: "Orice acțiune de subminare a suveranității naționale pentru occidentalizarea României e o acțiune benefică. Obiectivul final și idealul nostru ar trebui să fie topirea statalității românești într-un stat (federal/confederal) european-occidental. De fapt, nu ar trebui să fie, chiar ăsta e."

Postări populare (nu P.P.E. !):