25 iunie 2014

Fac unii recomandări acţionarului unic



Acţionar care a consimţit deja să se lase deposedat aproape complet de dreptul de decizie asupra proprietăţii sale. 

Acum, şi de dreptul de uzufruct:
Banca Centrală Europeană a recomandat pentru BNR eliminarea impozitului special de 80% şi aplicarea cotei standard, de 16%, concomitent cu stabilirea propriilor norme contabile, care să nu fie condiţionate de aprobarea Ministerului Finanţelor, ceea ce ar asigura o independenţă mai mare a BNR.

"BCE consideră că un impozit special de 80% reprezintă o presiune pe banca centrală. Statul, acţionar unic al băncii centrale, are argumentul că în cazul unor pierderi semnificative la BNR, o eventuală recapitalizare ar trebui făcută din bani publici. Pe de altă parte, banca centrală poate constitui rezerve pentru astfe de situaţii", au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit acestora, Banca Centrală Europeană insistă că BNR ar trebui să stabilească regulile contabile proprii fără să fie nevoie de acceptul Ministerului Finanţelor, care va urmări permanent maximizarea veniturilor la bugetul de stat.
"Este o discuţie la nivel european despre cum se asigură independenţa băncilor centrale şi cum se acoperă eventualele pierderi. Cehii, de exemplu, care au pierderi enorme, dintr-o politică de sprijinire a economiei, nu le vor putea acoperi din eventuale profituri nici de acum în zece ani", au adăugat sursele citate.

Dacă înainte de criza financiară BNR a înregistrat pierderi în mod repetat, în ultimii ani a avut profituri consistente, prin care au acoperit minusurile precedente şi chiar a plătit sume mari către bugetul de stat.

Potrivit unor surse guvernamentale, cea mai mare contribuţie la buget a fost plătită de BNR în 2012, când poziţia de ministru al Finanţelor era ocupată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, detaşat temporar de la banca centrală.

BNR a obţinut în 2012 un profit net de 696,14 milioane lei (156,2 milioane euro), peste dublul nivelului din 2011, când a avut un câştig de 301,3 milioane lei. BNR a virat la bugetul de stat suma de 556,9 milioane de lei (aproximativ 124 milioane euro), de peste două ori faţă de suma plătită în 2011, reprezentând 80% din câştig, potrivit legii, astfel că profitul net rămas la dispoziţia băncii a fost de 139,2 milioane lei (circa 31,2 milioane euro). Pentru 2010, BNR a raportat un profit net de 1,4 miliarde de lei.

Banca centrală a raportat, însă, pierderi în 2013, în ciuda faptului că Ministerul Finanţelor bugeta încasări de cel puţin 1 miliard de lei de la BNR. Explicaţia oficială a băncii centrale a fost că a trecut deliberat în poziţia de debitor net al sistemului bancar, tocmai pentru a consolida în rândul băncilor percepţia de scădere a dobânzilor pe termen lung.

Cu toate acestea, sunt oficiali care susţin că pierderea de anul trecut este legată şi de ajustarea unor cifre după supraestimarea profitului pe 2012.

Pe de altă parte, se pare că criza din Turcia, care a avut ca efect ieşiri de capital din regiune şi deprecierea monedelor statelor din zonă, a reprezentat o gură de oxigen pentru banca centrală, care a reuşit să vândă valută şi să marcheze un profit semnificativ, fără a aprecia leul, informaţie sugerată chiar de guvernatorul Mugur Isărescu.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

P.S.D. Belgia, 2011: MANIFEST POLITIC PENTRU O EUROPĂ FEDERALĂ - O iniţiativă a Forumului Permanent al Societăţii Civile Europene
Forumul face apel la o idee de Uniune care este diferită de cea practicată de guvernele Statelor Membre. În special cu privire la Europa Mediteraneana şi de Est, Uniunea trebuie să mai vadă încă o dată (să revizuie) politicile de vecinătate. Trebuie sa creem noi legături cu “societatea civilă” care se „trezeşte” din ce în ce mai mult în ţările menţionate şi care speră în democratizarea instituţiilor. Deja prin 2006 Forumul sugera ca UE să co-fondeze, împreună cu ţările din jurul Mării Mediterane, Mării Negre şi Mării Caspice, o Alianţă a Celor Trei Mări, inspirată dealtfel şi din precedenta ECSC (Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului) şi de Procesul Helsinky. Luându-se în considerare insuficienţele Tratatului de la Lisabona, ar fi indicat să se revizuie fundamentele Uniunii, angajându-ne în dezbateri vaste în cadrul societăţii europene, în toate Statele Membre, pentru un Proces Constitutional European, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor europeni cu privire la democraţie, nevoilor epocii în care trăim, pentru a putea face faţă crizei multiforme actuale şi rolului Uniunii Europene în lume. În acest cadru, Forumul a decis să lanseze o dezbatere asupra metodei şi o agendă, care vor sta la baza acestui proces constituţional.Forumul Permanent al Societatii Civile Europene este convins de necesitatea de a inventa, prin dezbatere democratică şi respectând persoanele şi culturile, O Nouă Formă de Federalism la nivel de continent, adaptată la diversitatea europeană şi consolidându-i unitatea.

Postări populare (nu P.P.E. !):