27 februarie 2014

EuroBăse - pentru UE, şi împotriva României


După porcăria cu returnarea pentru reexaminare a legii care interzicea exportul de gaze din producţia internă, acum contestă la CCR diminuarea subvenţiilor pentru "energia verde", subvenţii plătite din buzunarul consumatorilor şi încasate pentru servicii inexistente (banii sunt apoi dirijaţi către "investitorii" din domeniu).

EuroBăse are grijă de "infringementul" posibil din partea UE dacă nu e băgată destulă subvenţie la "facturare", pe când în Ungaria se duce o politică proprie în domeniul energiei, care a dus la scăderea preţului acesteia.

În "motivaţie" reproduce doar "argumentele" UE, fără să ia în seamă interesele consumatorilor şi ale economiei României:
România ca stat membru al Uniunii Europene trebuie să își îndeplinească obligațiile ce decurg din această calitate, iar alineatul (4) al Articolului 148 din Legea Fundamentală este o garanție de ordin instituțional a bunei funcționări a statului român în cadrul Uniunii Europene, a îndeplinirii de către acesta a obligațiilor ce rezultă din întreaga ordine normativă europeană. O astfel de garanție instituțională, precum cea instituită prin alineatul (4) al Articolului 148 din Constituție, vizează toate puterile statului, participarea în cadrul organizației supranaționale implicând în primul rând aplicarea normelor din ordinea juridică a Uniunii Europene, toate autoritățile publice fiind obligate să contribuie, în limita competențelor lor constituționale, la respectarea și punerea în aplicare a prevederilor din sistemul normativ european. Cu atât mai mult această obligație incumbă autorității legislative și autorității executive, ca principală autoritate publică aflată în legătură permanentă cu instituțiile Uniunii Europene.

Un comentariu :

Riddick spunea...

Legea cu gazele a fost "corectată" pe vremea deja-majorităţii USL, deci e clar că ascultă toţi aceleaşi ordine.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: