Ia să vedem acum, ce va zice societatea Ciuvică

Procurorul european are competența de a dispune și efectua percheziția oricăror sedii, terenuri, mijloace de transport, locuințe private, haine și orice alte bunuri personale sau sisteme informatice; obținerea oricărui obiect sau document relevant sau a oricăror date informatice stocate, inclusiv date privind traficul de telecomunicație și date bancare, criptate sau decriptate, în original sau într-o altă formă specificată; sigilarea sediilor și a mijloacelor de transport și înghețarea datelor, înghețarea mijloacelor sau produselor infracțiunii, inclusiv înghețarea activelor, interceptarea telecomunicațiilor, inclusiv a e-mail-urilor către și de la persoana suspectată, sau a oricărei conexiuni de telecomunicații utilizate de persoana suspectată; supravegherea în timp real a telecomunicațiilor prin ordonarea transmisiei instantanee a datelor privind traficul de telecomunicații pentru a localiza persoana suspectată și pentru a identifica persoanele care au fost în contact cu aceasta la un anumit moment.

Ciuvică &Co făceau spume la gură că Băsescu şi-a asmuţit trepăduşii din parchete şi servicii, şi criticau cheltuirea aiurea a banilor publici pe filaje şi interceptări. Mă îndoiesc că vor avea de spus ceva negativ faţă de imixtiunile iminente ale "procurorului european" în România, şi faţă de sumele pe care statul român le va cheltui cu această nouă instituţie UEistă, din moment ce USL a fost de acord cu ea. Şi mai umblă şi zvonul că postul e pregătit pentru Macovei.

ZiuaNews:

Procurorul european, o instituţie care costă 35 de milioane de euro

România va cheltui milioane de euro, din dorința Comisiei Europene de a avea un procuror european și alte milioane pentru a instrumenta cauzele care privesc bani europeni

România mai are un bir. Rata pentru înființarea procurorului european, o instituție care, din dorința Comisiei Europene, ar avea atribuții de investigare a tuturor cauzelor penale care privesc bani europeni, în toate statele membre. Pe lângă contribuția pe care o avem de plată ca membri ai Uniunii, țara noastră va suporta și parte din costul total de 35 de milioane de euro pentru înființarea procurorului european, dar și costul funcționării așa-numiților procurori delegați, precum și costul anchetelor penale și ale proceselor. Intenția anunțată de președintele CE, Jose Manuel Durao Barroso, de a crea un procuror european, pe motiv că OLAF și celelalte instituții europene de luptă împotriva fraudei sunt ineficiente, este una cel puțin redundantă. Instituția procurorului european urmează a fi creată pe același tipar de funcționare ca al OLAF-ului și va funcționa în paralel cu acesta.

Deși state ca România, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Ungaria, Franța și altele și-au exprimat îngrijorarea și rezerva față de o instituție astfel construită, europarlamentarul Monica Macovei, fost procuror înainte de 1989, a susținut că fostul ministru Relu Fenechiu este cel care se opune, după ce a fost condamnat de ÎCCJ. Reacția Monicăi Macovei tinde să transforme o dezbatere politico-socială despre necesitatea existenței unei asemenea instituții, despre drepturile și mai ales controlul asupra acesteia, într-un scandal politicianist fără argumente, doar cu înjurături voalate.

CE declară OLAF incompetent!

Conform propriilor documente, Comisia Europeană a susținut că ideea instituției procurorului european a devenit necesară ca urmare a analizei efectuate pe activitatea OLAF. În acest sens, CE a susținut că "procedurile penale nu sunt efective pentru că durează prea mult. În cinci ani, din 2006 până în 2011, numărul cazurilor în care nu a fost luată nicio decizie judiciară în statele membre a fost de 54,3%. Statisticile OLAF arată, de asemenea, că există o lipsă de prevenție. În aceeași perioadă, mai mult de jumătate din sesizările transmise de OLAF autorităților judiciare au fost clasate fără a fi trimise la judecată, iar rata condamnărilor a rămas mică, 42,3%. De asemenea, rata punerilor sub învinuire finalizate cu succes diferă de la un stat la stat, astfel că există o lipsă de uniformitate în protejarea intereselor financiare ale Uniunii în statele membre. Ca atare, contrar opiniilor unor parlamente naționale, care pun în discuție baza statistică de la care pleacă această analiză, există o bază solidă de evidențe statistice care demonstrează că, în general, acțiunea din statele membre în ceea ce privește cazurile de fraudă cu bani europeni este insuficientă". La rândul său, OLAF a publicat pe site-ul instituției rezultatele anuale, susținând că a recuperat în medie 100 de milioane de euro pe an, în condițiile unei fraude de trei ori mai mari. În același timp, DLAF-ul românesc susține, pe site-ul său, că numai în 2012 a transmis notificări pentru recuperarea a peste două milioane de euro, iar prejudiciul stabilit de DNA, urmare a sesizărilor DLAF, este de 14 milioane de euro. Prejudiciul confirmat definitiv de instanțe, însă, este de 1,7 milioane euro și 4 milioane de lei.

Structura Procurorului European

35 de milioane de euro, funcțional complet din 2023 și cu un număr de peste 200 de angajați. Aceasta este, în mare, schema viitorului procuror european. O instituție care, conform regulamentului său de funcționare, este independentă în luarea oricăror decizii în dosare, dar răspunde în fața Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului, prin prezentarea unui raport. Formula de conducere ar fi compusă din procurorul european, ales de Consiliu pentru 8 ani, patru adjuncți ai acestuia și procurorii delegați din statele membre. Procurorul european are drept de veto în ceea ce privește normele interne ale Parchetului și poate fi revocat din funcție de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la cererea Parlamentului, Consiliului sau Comisiei. Instituția procurorului european ar urma să funcționeze similar cu cea a OLAF, numai că ar avea atribuții diferite, însă complementare și redundante pe alocuri. De exemplu, în acest moment, DLAF sesizează DNA sau altă instituție de parchet competentă în momentul în care, din ancheta administrativă, are indicii despre comiterea unei fapte de natură penală. Dacă instituția procurorului european ar funcționa în acest moment, DLAF ar sesiza procurorul delegat, adică un procuror din România, scos de sub puterea Ministerului Public și subordonat direct procurorului european. Acesta ar instrumenta dosarul, care ar urma să fie judecat de instanțele românești.

Procurorul delegat din România, executantul procurorului european

Pe lângă procurorul european și adjuncți, din fiecare stat membru vor exista procurori delegați, cu un mandat de 5 ani. Scoși de sub autoritatea Ministerului Public, în cazul României, și simpli executanți ai ordinelor procurorului european, procurorii delegați din România sunt în totalitate la dispoziția procurorului european, neputând fi eliberați din funcția de procurori naționali fără încuviințarea procurorului european.

Acesta îi alege pe procurorii delegați de pe o listă cu cel puțin trei candidați, prezentată de statul membru sau de statele membre vizate și tot procurorul european decide când le încetează sau le este revocat mandatul.

Procurorul european delegat desemnat conduce cercetarea în numele și în conformitate cu instrucțiunile Procurorului European. Procurorul european delegat desemnat poate întreprinde măsurile de cercetare pe cont propriu sau poate instrui autoritățile competente de asigurare a respectării legii din statul membru în care se află. Aceste autorități vor respecta instrucțiunile procurorului european delegat și vor executa măsurile de cercetare care le sunt atribuite.

Percheziții, interceptări și tranzacții blocate - puterea procurorului european

Potrivit regulamentului de funcționare al Procurorului european, toate "autoritățile naționale ale statelor membre și toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii informează imediat Parchetul European cu privire la orice comportament care ar putea constitui o infracțiune din sfera sa de competență". De asemenea, parchetul european poate colecta informații de la orice persoană și are acces la orice informații stocate în bazele de date naționale de cercetare penală și de asigurare a respectării legii, precum și în alte registre ale autorităților publice. Totodată, procurorul european are competența de a dispune și efectua percheziția oricăror sedii, terenuri, mijloace de transport, locuințe private, haine și orice alte bunuri personale sau sisteme informatice; obținerea oricărui obiect sau document relevant sau a oricăror date informatice stocate, inclusiv date privind traficul de telecomunicație și date bancare, criptate sau decriptate, în original sau într-o altă formă specificată; sigilarea sediilor și a mijloacelor de transport și înghețarea datelor, înghețarea mijloacelor sau produselor infracțiunii, inclusiv înghețarea activelor, interceptarea telecomunicațiilor, inclusiv a e-mail-urilor către și de la persoana suspectată, sau a oricărei conexiuni de telecomunicații utilizate de persoana suspectată; supravegherea în timp real a telecomunicațiilor prin ordonarea transmisiei instantanee a datelor privind traficul de telecomunicații pentru a localiza persoana suspectată și pentru a identifica persoanele care au fost în contact cu aceasta la un anumit moment; monitorizarea tranzacțiilor financiare, prin ordonarea oricărei instituții financiare sau de credit să informeze Parchetul European în timp real cu privire la orice tranzacție financiară efectuată prin orice cont specific deținut sau controlat de persoana suspectată sau prin orice alte conturi despre care se presupune, în mod întemeiat, că sunt utilizate în legătură cu infracțiunea; înghețarea tranzacțiilor financiare viitoare, efectuarea de măsuri de supraveghere în locuri care nu sunt publice, excluzând supravegherea video a locuințelor private, efectuarea de cercetări sub acoperire, prin ordonarea unui agent să acționeze sub acoperire sau sub o identitate falsă; citarea suspecților și a martorilor, efectuarea de măsuri de identificare, prin ordonarea realizării de fotografii, a înregistrării sonore a persoanelor și a înregistrării caracteristicilor biometrice ale persoanei; accesul în sedii și prelevarea de probe de bunuri; inspectarea mijloacelor de transport, luarea de măsuri pentru a urmări și controla persoane în vederea localizării unei persoane; numirea experților, din oficiu sau la cererea persoanei suspectate, atunci când sunt necesare cunoștințe de specialitate.

Instanțele, obligate să admită probele

Conform aceluiași regulament, atunci când procurorul european prezintă în instanțele statelor membre, să zicem România, probe într-un dosar, acestea sunt obligate să le admită! "Probele prezentate de Parchetul European instanței de judecată, în cazul în care instanța
consideră că admiterea lor nu ar afecta caracterul echitabil al procedurii sau dreptul la apărare, astfel cum sunt consacrate în articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, sunt admise în proces fără a fi validate sau a face obiectul unui alt proces juridic similar, chiar dacă legislația națională a statului membru unde se află situată instanța prevede norme diferite privind colectarea sau prezentarea unor astfel de probe". La finalul unui proces în care procurorul european sau delegatul a pledat în fața instanțelor românești, dacă inculpatul este găsit vinovat, atunci amenzile, confiscările și orice altă pedeapsă pecuniară se va face venit la bugetul Uniunii, statul membru urmând doar să suporte cheltuielile aferente.

Atacul fostului procuror comunist Macovei

Fostul procuror comunist și fost ministru al Justiției, Monica Macovei, actual europarlamentar PDL, a susținut că o bucură decizia CE de a înființa instituția procurorului european, afirmând că "este în interesul cetățenilor ca România să accepte o instituție care să o ajute să investigheze frauda din bani publici, fenomen grav care ne afectează zilnic în toate domeniile, de la investiții la alimentație și sănătate". În acest context, Macovei l-a acuzat pe fostul ministru PNL, Relu Fenechiu, că se opune înființării acestei instituții după ce a fost condamnat. "Singura comisie care a avut un alt punct de vedere este Comisia pentru afaceri europene, condusă de Relu Fenechiu, condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, în dosarul „Transformatorul". Valeriu Zgonea, prin semnătura pe care a pus-o pe documentul Camerei Deputaților, și Relu Fenechiu, care a semnat avizul Comisiei pentru afaceri europene, au răsturnat practic avizele favorabile ale altor instituții, fără niciun argument suplimentar", a susținut europarlamentarul PDL.