Ce ipocrizie, să remarci că PSD-ALDE nu mai au majoritate parlamentară fără sprijinul grupului minorităţilor naţionale*, şi în acelaşi timp să aştepţi ca tot un... minoritar (Iohannis) să înjghebeze o majoritate fără PSD-ALDE, din "oaste de strânsură".

* la moţiune n-au votat şi "disidenţii" din PnL, dar la votul de învestitură s-ar "arăta"

© my angry rants

29 august 2013

Roşia Montană, un nou "caz Petrom" ? De ce vrem să vindem aurul pentru o redevenţă de 6%



De ce n-a mai continuat mărirea redevenţelor ? Începută de guvernul Boc în decembrie 2011, dar abandonată "din motive administrative" şi nereluată nici de guvernul Ungureanu, nici de guvernele Ponta I&II. "Nu a mai ajuns" la Monitorul Oficial.

Cumva, fiindcă "era greşită" creşterea redevenţei la aur (şi alte metale nobile) de la 4% la 8% ? Ponta anunţă acum un 6% (la Roşia Montană), Băsescu spunea (în 2011) că "în privinţa exploatării aurului avem, printr-un procent de 4%, cea mai mare redevenţă din Europa". Se poate impozita suplimentar profitul rezultat din extragerea de minereuri, petrol şi gaze, dincolo de nivelul redevenţelor.

La vremea discuţiei proiectului de ordonanţă de urgenţă, apăruse o ştire cum că Boc i-a pus în vedere secretarului de stat care l-a redactat să apară o anumită redevenţă, mai mare, pentru petrol ("cu adresă" Petrom-OMV), iar la următoarea şedinţă de guvern secretarul de stat s-a prezentat cu aceeaşi cifră, sfidându-l pe premier. Apoi, ordonanţa "s-a făcut pierdută". 


DailyBusiness.ro:

Guvernul a dat unda verde proiectului de la Rosia Montana. Pentru o redeventa de 6%, statul isi vinde practic rezervele de aur si argint din Muntii Orastie. E mult, e putin? Ce scenarii, cu implicatii majore pentru economia Romaniei, ar putea decurge din aceasta afacere, intr-o analiza DailyBusiness.ro.

Proiectul de lege a fost aprobat marti de Guvern si trimis Parlamentului. Victor Ponta a declarat ca ramane ca alesii sa decida daca exploatarea va incepe sau nu.

Din punctul de vedere al Executivului USL, la Rosia Montana nu este nicio problema cu aceasta afacere. Statul va primi o redeventa miniera de 6% si isi va creste participatia indirecta in proiect la 25%.

6% este, coincidenta sau nu, si redeventa paguboasa pe care statul roman a cerut-o OMV-ului, in 2004, la privatizarea Petrom, cand i-a acordat dreptul de a exploata resursele de petrol si gaze ale Romaniei pana in 2014. In alte tari, redeventele erau de 40-70%. La fel si cu aurul si argintul.

"La fel ca in cazul Petrom, dovedim ca nu suntem in stare sa ne vindem eficient resursele. 6% reprezinta o cota infima in comparatie cu castigurile investitorului din acest proiect. Sa nu uitam ca pe langa aur si argint, muntele de la Rosia Montana contine multe zacaminte foarte rare, despre care vad ca nu se spune nimic", afirma analistul Cristian Dinulescu.

Exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana ar urma sa inceapa in noiembrie 2016, dupa ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pana la sfarsitul acestui an, se arata in proiectul de lege ce consfinteste Acordului intre Guvern si Rosia Montana Gold Corporation (compania care detine 80,69% din actiuni).

Daca RMGC va primi unda verde de la Parlament, constructia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrarilor. Vor urma 16 ani de exploatare. La final, RMGC promite ca va ecologiza intreaga zona.

Ce castigam din Rosia Montana?

In acord se estimeaza ca proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un pret de referinta de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile).

Totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru Romania sunt calculate la peste 5,2 miliarde dolari, in conditiile mentinerii parametrilor relevanti ai legislatiei fiscale incidente din Romania, a pretului aurului, a costurilor aferente lucrarilor, serviciilor si produselor necesare exploatarii miniere, precum si a prevederilor planului de afaceri al RMGC.

Rosia Montana Gold Corporation sustinea, pana mai ieri, faptul ca Romania va castiga de pe urma proiectului 4 miliarde de euro. Campania TV a fost insa suspendata de CNA pe motiv ca nu prezinta realitatea. De fapt, beneficiile directe, de pe urma actiunilor, taxelor si impozitelor erau de numai 1,8 miliarde de euro, calcul facut de RMGC la un pret al aurului de 900 dolari/uncie si de 12,5 dolari/uncie pentru argint.

Restul de 2,2 miliarde dolari reprezentau beneficii indirecte, mult mai greu cuantificabile.

Ovidiu Nicolescu, vicepresedinte al Comitetului pentru intreprinderile Mici si Mijlocii, vede partea plina a paharului. „Statul ar avea in urmatoarele decenii venituri anuale din impozite si redevente de ordinul sutelor de milioane anual. In plus, Romania ar deveni cel mai mare producator european de aur", a explicat Nicolescu.

Cat castiga canadienii de la Rosia Montana Gold Corporation? Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 12 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu cinci ani, era evaluata la “numai” 6 miliarde dolari.

Rosia Montana reprezinta, de aproape doua milenii, un adevarat 'El Dorado' pentru cautatorii de aur. Primii care au scos aur si argint din Muncii Apuseni au fost dacii, iar apoi romanii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al localitatii) intr-o adevarata fabrica de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatari intensive, comoara de la Rosia Montana pare inepuizabila.

Potrivit studiilor geologice, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si 1.480 de tone de argint ce ar putea fi exploatate 16 ani de acum incolo. Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care in urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint. 

Prezentarea detaliata a proiectului de la Rosia Montana, realizata de RMGC, o puteti vedea in materialul atasat.

Ce putem pierde la Rosia Montana?

“Daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neidoielnice, rezulta ca beneficiile in favoarea Statului Roman si ale comunitatii din zona sunt minime, nesigure si discutabile”, afirma unul dintre cei mai inversunati critici ai proiectului, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.

“Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat), problema sociala neavind o rezolvare durabila, pe termen lung. Gravitatea somajului va fi amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite aici intre timp”, considera acesta.

Toate argumentele invocate de Academia Romana impotriva proiectului de la Rosia Montana le puteti citi in materialul atasat, realizat de Ionel Haiduc, presedintele Academiei.

„Ceea ce se castiga se va pierde in zecile, sutele de ani in care statul roman va trebui sa aiba grija de iazul de decantare si tot ce va ramane acolo. Este un dezastru durabil", afirma, recent, Afrodita Iorgulescu, profesor universitar ASE.

"Titularul licentei de exploatare poate reloca monumente ale naturii existente in cadrul perimetrului proiectului minier, in scopul protejarii acestora (Art. 5, pct. 4)." Adica da mai incolo 4 munti si 2 vai, scot aurul si mortii si apoi ii pun la loc?”, se intreaba aceasta. 

"Consider ca acest proiect este o prostie, o mare greseala, daca nu chiar o crima" 
Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane
Criticii proiectului reclama utilizarea unei tehnologii riscante, lipsa unei solutii economice si sociale pe termen lung.

Pe de alta parte, cei de la Rosia Montana Gold Corporation spun ca metoda folosita pentru extragerea aurului si argintului din minereuri, prin tratarea cu cianuri, ar fi cea mai fezabila din punct de vedere economic, dar si al protectiei mediului.

“Nu exista o metoda mai buna care sa fie si disponibila”, spun reprezentantii RMGC.

In studiul de impact, compania afirma ca peste 90% din productia mondiala de aur se obtine prin cianurare. Daca ar fi ales alta, de pilda topirea minereului, avand in vedere ca minereul este destul de slab, n-ar mai fi fost rentabil. In plus, nu s-ar mai fi extras argintul, iar canadienii isi pun mari sperante in zacamintele de argint.

"Minereurile de la Rosia Montana au continuturi scazute. Zonele cu continuturi ridicate au fost exploatate in decursul a peste 2000 de ani. Veniturile care pot fi inregistrate pe tona de minereu sunt, prin urmare, reduse, iar metoda de procesare utilizata trebuie sa implice costuri de operare scazute", se spune in studiul de impact.

Cine va avea castig de cauza? Ramane de vazut. Decizia urmeaza sa fie luata de Parlament si aprobata sau infirmata cel mai probabil de viitorul presedinte al Romaniei, in 2015.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Horia-Roman Patapievici, 2009: "Ei bine, teza mea este că Parlamentul European, care funcţionează mai degrabă ca un club de influenţare şi de lobbying decât ca un parlament obişnuit, e chemat să joace, pentru viitor, rolul corpului politic absent. Rolul său îmi pare a fi acela de a forma o comunitate politică provizorie, în vederea realizării treptate a comunităţii politice permanente, care, în proiect, ar fi demosul european. Parlamentul European este, prin urmare, un fel de corp politic european avant la lettre: în el, aşa zicând, se experimentează in vitro poporul politic european".

Postări populare (nu P.P.E. !):