Ilie Șerbănescu: Presiunea colonială asupra forței de muncă va crește

Business24:

Cea mai importanta implicatie pe termen lung a scoaterii la suprafata politic a statutului de colonie la care ajunsese Romania pe plan economic este in legatura cu ocuparea fortei de munca.
 
Pe termen lung este nu tocmai exact spus, pentru ca in doi-trei ani pot aparea deja consecinte dramatice in domeniul ocuparii fortei de munca.

Sa analizam care este in mare situatia acum! Dobandind controlul asupra exploatarii resurselor minerale principale precum si asupra rulajului banului in economie ca urmare a preluarii distributiilor de energie si bancilor, capitalul strain a redus Romania la statutul de colonie. Si a realizat acest lucru folosind doar vreo 15% din forta de munca ocupata pe plan intern.

Desigur, acestui procentaj - altfel infim - trebuie sa i se adauge cel reprezentand forta de munca romaneasca migrata in strainatate, care, in numar de circa 3 milioane (cu varste intre 18 si 40 de ani), ajunge sa constituie cam 35% din populatia totala apta de munca avand originea in Romania. Deci, una peste alta, ar fi vorba in total de vreo 50%!

Pentru capitalul strain, cealalta parte de 50% din forta de munca originara din Romania este balast. Pur si simplu pentru ca poate lua practic totul din Romania chiar si numai cu actuala forta de munca utilizata. Este de prevazut deci ca din partea capitalului strain nu va veni o crestere a nivelului ocuparii fortei de munca romanesti.

Forta de munca romaneasca, balast pentru capitalul strain

Problema este ca grosul "celeilalte parti" din forta de munca romaneasca se afla in Romania. La nivel intern, reprezinta vreo 85% din totalul fortei de munca ce ramane a fi ocupata in Romania. Fiind balast pentru capitalul strain, acesta va pune asupra ei o presiune uriasa, spre a o secatui economic (ceea ce va insemna, pe cale de consecinta, si fizic!).

Ocuparea acestei parti de 85% din totalul fortei de munca prezente pe plan intern este realizata acum de catre capitalul romanesc (de stat si privat). In anii ce vin, obligat de FMI si Comisia de la Bruxelles sa restranga randurile bugetarilor si sa desfinteze intreprinderile sale economice, statul roman va asigura mereu mai putine locuri de munca. Ca atare, pentru a se mentine nivelul global de ocupare, sectorul privat autohton ar trebui sa compenseze reducerile de la stat.

Pozitia actuala a sectorului privat autohton - atat pe plan financiar cat si pe plan comportamental - nu anticipeaza o asemenea compensare. Capitalul strain ia caimacul din economie si nu lasa practic capitalului autohton resurse pentru o crestere solida si pentru o intarire financiara. Din pacate, insa, nici comportamental nu se intrevede vreo schimbare semnificativa fata de prezent.

Capitalul privat autohton pare ca nu intelege rolul doar de salahor-patron pe care i-l rezerva in Romania capitalul strain dominant si, din nefericire, chiar pactizeaza cu acesta la sugrumarea salahorilor-angajati romani. A aplaudat noul Cod al Muncii impus de capitalul strain si, mai ales, participa nemijlocit si sistematic la mentinerea salariilor mici ale acestora.

Salariile mici, o politica impusa de capitalul strain

Salariile mici reprezinta o politica impusa de capitalul strain si din pacate asumata guvernamental in numele unei aiureli care pretinde ca prin acestea se asigura atractivitate pentru investitorii straini. Cei "atrasi" nu sunt insa investitori seriosi, ci doar aceia de mana a paispea!

In timp ce, concret, salariile mici inseamna practic piata interna restransa, care introduce un cerc vicios al subdezvoltarii. Piata interna restransa tine departe investitiile care ar viza productia pentru aceasta piata si nici cei care ar folosi Romania doar ca baza de productie pentru alte piete nu se inghesuie in masura in care pot gasi pentru un asemenea scop salarii inca si mai mici inafara Europei. Intodeauna, cu o politica "nici in caruta, nici in teleguta" se iese foarte prost! Ceea ce se si intampla!

Astfel ca sunt previzibile tensiuni puternice si in crestere pe piata fortei de munca in Romania. Pur si simplu, pentru ca o crestere a ocuparii n-are de unde veni! Iar situatii explozive sunt foarte posibile in cazul in care chiar si numai o mica parte din migratie va fi obligata sa se intoarca in tara din cauza crizei economice din Occident.