22 iunie 2012

Nu e (numai ?) pentru Băsescu !



Te suspend de nu te vezi !
De-abia acum am realizat (era undeva în subconștient, ca un zumzet) - USL vrea să elimine cvorumul de minim 50% prezență pentru validarea referendumului (deocamdată, cel de demitere a președintelui). 

ATENȚIE MARE, NU E PENTRU BĂSESCU, E PENTRU REGIONALIZARE

Ca să nu mai fure pe față cifra de prezență, ca în 2003 (reală - 39-40%, comunicată - peste 55%). Le va face Băsescu jocul, dorind și el (și PDL) regionalizarea ?

De ce tace PSD/USL și nu confirmă sau infirmă validarea referendumului antiregionalizare organizat de CJ Constanța ? La care s-au prezentat între 43-44% (pe datele recensământului din 2002, care sunt mai mari decât cele din 2011), și circa 96% au fost "împotriva desființării județului" (atenție mare, schema de regionalizare a USL MENȚINE județele, cel puțin o vreme). La Vrancea, Oprișan are din 11 octombrie sentință definitivă prin care poate ține referendumul antiregionalizare, s-au făcut 8 luni și... nimic !
Senatorul Iulian Urban a anunţat că împreună cu grupul PDL din care a făcut parte a strâns deja semnăturile pentru a contesta la Curtea Constituţională legea referendumului care modifică articolul referitor la demiterea preşedintelui. Legea a fost adoptată la Senat ca primă cameră sesizată, dar partizanii preşedintelui Traian Băsescu s-au pregătit de pe acum. Democrat liberalii doresc ca legea să rămână în forma actuală potrivit căreia un referendum de demitere a preşedintelui este validat numai dacă la urne se prezintă mai mult de jumătate din cetăţenii înscrişi pe listele de alegători. [...]O problemă serioasă se găseşte însă în altă parte. Validarea unui referendum pe baza participării la vot este în România cu totul îndoielnică. Astăzi, nimeni nu poate spune cu minimă aproximaţie care este numărul real al cetăţenilor cu drept de vot care au domiciul stabil în ţară. Într-un mod ciudat şi care nu a fost până acum explicat de autorităţile implicate, alegerile de anul acesta ar urma să se desfăşoare pe baza datelor de la recensământul anterior, care nu mai este de multă vreme de actualitate. Pe de o parte, datele provizorii publicate de INS după recensământul general al populaţiei şi locuinţelor de anul trecut arată că populaţia ţării a scăzut sub 20 de milioane. Pe de altă parte, recensământul prezintă date care contravin altor informaţii relevante. Astfel, potrivit tuturor informaţiilor oficiale şi neoficiale adunate în ultimii ani, de la liberalizarea circulaţiei în UE, au plecat din ţară peste 2 milioane de persoane. Dar din datele provizorii şi destul de neclare ale recensământului, ar fi părăsit ţara pentru mai mult de un an de zile abia 900.000 de persoane. Este evident că ceva nu este în regulă.

Un comentariu :

Riddick spunea...

Pâi, da, cine dracu' vine la un referendum de revizuire a Constituției care va urmări în principal trecerea în textul său a regionalizării și a limitei de deficit ?!

Toader Paleologu, de exemplu, regretă că pentru schimbările introduse în Constituție este necesară consultarea cetățenilor, pe care-i mai consideră și proști:

"Cred că, într-adevăr, e necesară integrarea în Constituție a acelor prevederi privind deficitul. Constituția noastră e rigidă, nu e ca alte Constituții care pot fi amendate de către Parlament sau de către un congres mai larg. În Franța se convoacă congresul constituțional și se face o reformă. Nu e necesar referendumul. La noi, din păcate, din câte înțeleg, va fi nevoie și de un vot în Parlament și de un referendum. Frica mea e că un referendum cu o întrebare atât de tehnică nu poate suscita mare interes din partea publicului. E o chestiune tehnică, pe care nu o înțelege toată lumea sau pentru care nu se pasionează toată lumea".

http://www.ziare.com/theodor-paleologu/pdl/paleologu-vrea-garde-fou-dar-crede-ca-lumea-n-o-sa-inteleaga-1141157


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: