21 iunie 2012

Noapte bună, năciune! Noapte bună, iubit bobor!



Literatura și arta (Moldova, 2010)

Noapte bună, năciune! Noapte bună, iubit bobor!

 
„Mă, zicea un om necăjit din sudul republicii, despre care am scris în numărul trecut, voi habar n-aveţi cum lucrează comuniştii în raioane! Dacă ar fi să fie azi alegerile, s-a zis cu noi!” Aţi prins şpilul – „s-a zis cu noi!” Era, deci, omul nostru, era plin de durerea noastră şi ne avea „de noi” pe „noi”. Cine suntem „noi” şi, dacă „noi” suntem „noi”, ar reieşi că cineva ar trebui să fie „ei”, e limpede pentru toată lumea: noi suntem democraţii, iar ei sunt comuniştii. Despre care omul nostru din sud a spus clar: ei lucrează, iar noi ne-am lăsat pe tînjală. Dar atunci, în numărul trecut, n-am spus un lucru, esenţial şi atunci, dar şi acum: omul din sud mi-a mai spus că, din păcate, noi vom pierde referendumul pentru modificarea Constituţiei, în sensul că nu se va întruni numărul necesar de votanţi. Atunci era imposibil să-1 crezi. Să nu se prezinte la urne 33 la sută dintre votanţi nu era de crezut. Cu toţii ne-am dorit, şi ne dorim, un preşedinte ales de întregul popor – şi moldoveni, şi ruşi, şi găgăuzi, şi... toţi cei care locuiesc aici, la noi. Ca să ni se ofere o stabilitate şi o bunăstare pe care o merităm de mult, pentru că suntem oameni. Dar aşa a fost să fie: ne-am prezentat sub acest prag. De unde ştia acest lucru omul nostru din sud? Ştia, pentru că a văzut că, în teritorii, lucrau doar comuniştii. ,,Ai noştri” s-au culcat pe laurii victoriei şi dormitau dulce: Lupu se vedea deja preşedinte, la fel – Filat, dar sunt sigur că şi Urechean ar fi prins, pe ultima sută de metri, ideea, de mult jinduită de el, de a fi preşedinte. 

În raioane, nici o mişcare în direcţia promovării unui referendum de care depindea şi preşedinţia lui Lupu, şi, implicit, preşedinţia lui Filat, dar şi soarta noastră, a tuturor celora care s-au săturat de asemenea trai. Şi îmi mai spunea omul cela din sud: măi, zicea, eu, şi nu numai eu, dintre Lupu şi Filat, l-aş alege... pe Ghimpu. Pentru că, mai zicea el, noi întotdeauna am avut printre noi lupi care îşi schimbă părul, întotdeauna am fost şi filaţi, pentru că funcţionarii acelei instituţii, KGB, tocmai pentru asta primeau bani – ca să ne fileze, dar uite că de ghimpi totdeauna am avut nevoie: să ghimpăm tot ceea ce-i rău în jurul nostru şi chiar în noi şi, scoţând răul din noi, să ne simţim oameni, dar mereu cu ghimpele în mână, ca un scut de apărare. Omul din sud nu era un perfect simplu, era ca un perfect foarte compus, era mai mult ca perfect, fiindcă, mi-a spus el atunci, era profesor de matematici, dar mai făcuse şi facultatea de istorie, este abonat la majoritatea ziarelor de la noi, şi ale „noastre”, şi ale „lor”, dar nici el nu înţelege de ce trebuie să plătească, pentru fiică-sa, care a intrat pe bază de contract la medicină, 15 sau 20 de mii de lei?
... Chiar în momentul când scriu acest material, luni, la ora 11, m-a sunat domnul inginer Nicolae Ţâcu, dintr-un sat din raionul Ungheni, şi mi-a spus că referendumul a fost trucat. Şi a fost trucat nu din voinţa puterii, ci de indiferenţa primarilor din teritoriu, care au votat conform, zicea el, indignat, „listelor întocmite pe timpul lui Lucinschi”, iar în teritoriu lumea habar n-avea ce se petrece. Unii, îmi spunea nu el, altcineva, plecau să voteze... preşedintele (?!) şi iarăşi habar n-aveau pe cine să-1 voteze. Asta a fost pregătirea pentru referendum a puterii şi exact aşa au ieşit să voteze oamenii, cum altfel?!
Acum ne aşteaptă anticipatele. Zâzania din Alianţă are şi aici să-şi spună un cuvânt greu. Ori, mai exact, Alianţa ce a avut de spus a spus: să nu credem nici în Filat, nici în Lupu, nici în Urechean. Ei sunt cu ei, cu rânza lor, cu buzunarul lor, cu ambiţiile lor, ei cu ale lor, noi - cu ale noastre. Şi mă tem, tare mă tem, că unii dintre ei nu vor mai ajunge să păşească în viitorul Parlament. De fapt, nu mă tem defel: cum şi-au aşternut, aşa vor dormi. Eu mă tem de noi, boborul şi năciunea care nu s-a prezentat la acest referendum. Existe toată şansele ca noi, boborul şi năciunea, să nu ne prezentăm nici la alegerile parlamentare, există toate şansele ca primarii din teritorii să boicoteze şi de această dată – cum altfel s-ar putea numi ceea ce nu au făcut primarii în cazul referendumului?! – alegerile parlamentare. Vorbesc despre primarii „noştri”, pentru că ai „lor” vor lucra intens şi ne vom pomeni iarăşi cu un minivoronin proprietar la Condriţa şi mai mare peste noi. Nu dormi, năciune! Trezeşte-te, iubit bobor!
 

Eugen GHEORGHIŢĂ

Un comentariu :

Riddick spunea...

Ei sunt cu ei, cu rânza lor, cu buzunarul lor, cu ambiţiile lor, ei cu ale lor, noi - cu ale noastre. Şi mă tem, tare mă tem, că unii dintre ei nu vor mai ajunge să păşească în viitorul Parlament. De fapt, nu mă tem defel: cum şi-au aşternut, aşa vor dormi. Eu mă tem de noi, boborul şi năciunea care nu s-a prezentat la acest referendum. Existe toată şansele ca noi, boborul şi năciunea, să nu ne prezentăm nici la alegerile parlamentare, există toate şansele ca primarii din teritorii să boicoteze şi de această dată – cum altfel s-ar putea numi ceea ce nu au făcut primarii în cazul referendumului?! – alegerile parlamentare. Vorbesc despre primarii „noştri”, pentru că ai „lor” vor lucra intens şi ne vom pomeni iarăşi cu un minivoronin proprietar la Condriţa şi mai mare peste noi. Nu dormi, năciune! Trezeşte-te, iubit bobor!


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: