08 aprilie 2012

Doar o treime din firmele care au beneficiat de ajutoare de stat în ultimii ani sunt româneşti (Ziarul Financiar)



Cupru Min nu este pe listă, normal...

Numai două firme româneşti au solicitat ajutoare de stat în primele două luni din acest an - producătorul de cabluri Romcab şi clinica Polisano, după ce anul trecut numai patru firme cu capital majoritar autohton au fost beneficiare din cei 11 aplicanţi.

"Firmele străine se descurcă mai bine în procedurile ce trebuie urmate pentru a obţine ajutoare de stat. Mai învaţă şi firmele româneşti, dar sunt încă rămase în urmă. Firmele româneşti nu au capacitatea nici măcar să identifice oportunităţile, nu ştiu foarte bine la ce categorie se încadrează, nu ştiu nici măcar să pregătească documentele.

Procedurile şi obţinerea ajutoarelor de stat sunt complicate şi durează mult. De multe ori firmele se trezesc la sfârşitul procesului că nu au bani", a comentat analistul economic Aurelian Dochia.

Dominanţa companiilor cu capital străin în totalul beneficiarilor de ajutoare de stat reflectă şi structura economiei româneşti.

"Companiile cu capital autohton au ajuns să fie cantonate mai degrabă în servicii, în comerţ şi mai puţine se aventurează spre industrie, spre producţie unde este nevoie de mai mult capital şi experienţă. Poveştile de succes în companiile româneşti sunt foarte multe în servicii şi comerţ, domenii mai greu de calificat pentru ajutoare de stat", a mai spus Dochia.

Romcab a primit la începutul acestui an un ajutor de stat de 23,3 mil. euro pentru o investiţie de aproape 80 mil. euro pentru fabricarea de cabluri de de înaltă, medie şi joasă tensiune, telecomunicaţii şi auto în judeţul Mureş.

Omul de afaceri Ilie Vonica, proprietarul grupului din industria medicamentelor Polisano, a cerut 6,25 mil. euro de la stat pentru dotarea noii clinici din Sibiu - Centru de Cercetare Medicală Polisano, valoarea investiţiei fiind dublă.

La categoria firme străine figurează grupul german Bosch, care şi-a anunţat disponibilitatea de a lua locul finlandezilor de la Nokia după ce aceasta a anunţat că va închide fabrica pe care o deţinea la Jucu, în judeţul Cluj. Bosch Rexroth a primit un ajutor de stat de 13,4 mil. euro pentru o investiţie de 43 mil. euro. Bosch ţinteşte în următorii 8 ani investiţii totale de 120 mil. euro plus recrutarea a circa 3.000 de oameni. Grupul Bosch este prezent în România din anul 1994 şi are în prezent circa 1.400 de angajaţi în fabricile din ţară.

Japonezii de la Makita au un proiect privind fabricarea de componente auto şi unelte în Ilfov. Investiţia se ridică la 43,12 mil. euro, iar valoarea ajutorului de stat este de 13,4 mil. euro.

Valoarea totală a proiectelor de investiţii anunţate până acum pentru acest an este de 143,2 mil. euro, iar nivelul ajutoarelor de stat acordate este de 46,2 mil. euro. În urma implementării acestor proiecte se vor crea 929 de locuri de muncă.

Capitalul autohton ar trebui să fie o prioritate

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că accesul la ajutoarele de stat trebuie să fie liber şi nu trebuie să existe discriminări în funcţie de originea capitalului.

"Nu trebuie discriminaţi investitorii locali versus străinii. Având în vedere contextul internaţional dificil, cred că stimularea capitalului naţional ar trebui să fie o prioritate.

Capitalul străin vine mai greu şi este mai scump, în condiţiile în care şi aversiunea la risc este mare. S-ar încadra şi în viziunea strategică.

Trebuie să reducem dependenţa de capitalul străin pe termen lung stimulând capitalul autohton." În opinia lui Dumitru ar trebui să avem criterii bine stabilite atunci când alegem investitorii străini, iar ajutoarele de stat ar trebui să fie direcţionate către priorităţile strategice ale ţării, spre companiile creatoare de valoare adăugată cât mai mare şi locuri de muncă cât mai multe, "Nu avem nevoie de orice investiţie străină, ci de calitate. Dacă ne uităm la experienţa trecută, la cazul Nokia, vedem că trebuie schimbată un pic filosofia. Valoarea adăugată de companie a fost foarte mică. Experienţa Nokia este una nefericită. Dar este important şi ce le oferim investitorilor străini. Infrastructură nu prea putem să le oferim. Trebuie să ne facem temele, să le oferim un mediu economic mai bun, reducerea birocraţiei, infrastructură de bună calitate." Firmele externe sunt uneori criticate că vin în România şi fac munca tot cu muncitorii români, cu resurse locale.

Putem atrage investiţii străine cu ajutoarele de stat

În contextul crizei financiare mondiale multe ţări au încercat să găsească soluţii pentru sprijinirea investiţiilor şi a economiilor. În Statele Unite au existat transferuri de fonduri masive pentru susţinerea sectorului financiar şi a celui auto pentru a salva anumite entităţi de la faliment.

La nivel internaţional s-a intensificat competiţia pentru atragerea investiţiilor străine, iar ajutoarele de stat sunt o formă de a atrage capital extern. "Ajutoarele de stat sunt şi o formă de atragere a investiţiilor străine.

Există o competiţie la nivel internaţional pentru atragerea investiţiilor străine. Printre factorii luaţi în considerare de investitori este şi componenta ajutoare de stat oferite. Pe plan local există o nemulţumire că ajutoarele de stat se îndreaptă spre firmele străine şi nu spre companiile autohtone. Este un compromis care trebuie făcut. Ai nevoie şi de investiţii străine, dar ai nevoie şi de investiţii locale.

Trebuie să se creeze o complementaritate între investiţiile străine şi investiţiile autohtone", a mai spus Dochia.

Din anii '90 până în anii 2000, România a fost campioană la ajutoarele de stat. Însă după aderarea la Uniunea Europeană am fost nevoiţi să renunţăm la formele de ajutor de stat care distorsionau concurenţa.

Dochia a amintit că dacă ne uităm la ultimii 10-20 de ani, vedem că bună parte din ajutoarele de stat au mers spre companii care nu au putut să supravieţuiască, spre companiile de stat cu cele mai mari probleme. "Au beneficiat de ajutoare de stat şi nu au produs nimic. Ar trebui să învăţăm din experienţă. Să nu facem greşeala să salvăm interesele politice sau sociale."

Ce s-a întâmplat în 2011 cu ajutoarele de stat

Anul trecut au fost acordate ajutoare de stat de circa 80 mil. euro pentru proiecte de investiţii de 219,5 mil. euro.

Cel mai mare ajutor de stat, de 17,8 milioane de euro, a fost primit în 2011 de americanii de la Honeywell pentru un proiect privind implementarea unei tehnologii inovative de producţie a plăcuţelor de frână cu proprietăţi unice în ceea ce priveşte parametrii tehnici.

Valoarea investiţiei este de 58,7 milioane de euro.

Automobile Dacia Piteşti s-a regăsit şi anul trecut, ca şi în 2010 pe lista beneficiarilor de ajutor de stat, de această dată pentru o investiţie de 19,8 mil. euro.

În 2011 au beneficiat de ajutoare de stat patru companii cu capital românesc, respectiv Gral Medical, Altius International, Iporo Com şi Aplast Glass.

Domeniul automotive domină topul companiilor care au beneficiat anul trecut de ajutoare de stat.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: