13 ianuarie 2012

Patriotism toxic (Cronica Română)



O anumită experienţă în privinţa analizării com­­portamentului politicienilor români nu are cum să nu genereze o viziune destul de cinică asupra situaţiei din politica autohtonă. În aceste condiţii, orice declaraţie politică care se doreşte a fi patriotică este privită cu scepticism binemeritat. Atunci când politicianul român se declară împotriva privatizării unei întreprinderi sau pentru interzicerea exporturilor de gaz natural sau energie electrică, reflexul natural al cetăţeanului sictirit de politica antinaţională a clasei po­li­tice este să se bucure de apariţia unui veritabil patriot în rândul elitei politice, însă acest reflex conduce la grave erori. Ex­pe­rien­ţa ne învaţă că politicianul care apelează la sentimentele pa­triotice ale populaţiei trebuie considerat un manipulator până la obţinerea probei contrare.
Să vedem care au fost efectele reale ale unor “iniţiative patriotice” din trecutul deloc glorios al clasei politice post-de­cembriste. Foarte puţini “analişti” ţin minte faptul că, în perioada iniţială a liberalizării pieţei de energie din România, a existat un puternic curent de opinie îndreptat împotriva exportului de energie ieftină din România, iar principalul motiv invocat a fost “necesitatea de a proteja consumatorul român”. Aparent, iniţiativa este corectă, dar în realitate aceste argumente “patriotice” au servit drept unul dintre paravanele după care a fost ascunsă afacerea Energy Holding. În timp ce companiile de stat erau încurajate să-şi valorifice producţia pe piaţa internă, companiile privilegiate au exportat energia ieftină obţinând beneficiile care în mod normal ar fi trebuit să revină companiilor de stat. Cine a câştigat de pe urma eforturilor “patrioţilor” din rândul clasei politice? Au câştigat “băieţii deştepţi”. Culmea ridicolului: asemenea “patrioţi” se găsesc inclusiv în rândul senatorilor şi parlamentarilor care participă la diverse şezători televizate şi demască schemele “băieţilor deştepţi”. Diferenţa fundamentală între un jurnalist a cărui unică armă este pixul şi un şef de comisie parlamentară constă în faptul că senatorul are posibilitatea să lanseze interpelări, să strângă date inaccesibile pentru publicul larg şi să ceară explicaţii şi documente de la miniştri şi funcţionari guvernamentali. În mod suspect, zişii “patrioţi” şi “luptători împotriva corupţiei” preferă să ac­ţio­neze de parcă şi-au predat mandatele şi au devenit jurna­lişti. Activitatea acestor activişti politici nu s-a prea materializat în sesizări sau plângeri cu efect concret.
Recent, a fost lansată o iniţiativă de modificare a Legii Ga­zelor, iar preşedintele Traian Băsescu a considerat necesar să tri­mită o scrisoare prin care cere ca amendamentele propuse să nu fie incluse în lege. Aparent, modificările propuse urmăresc restricţionarea exportului de gaze naturale produse în România “până la diversificarea surselor de import”, ceea ce provoacă anu­mite nedumeriri în legătură cu intenţiile reale ale celor care stau în spatele acestei iniţiative legislative. În fond, apare o pronunţată senzaţie de déjà vu în privinţa restricţionării exportu­ri­lor şi se creează suspiciunea că se urmăreşte crearea unui para­van legislativ pentru o nouă schemă în stil Energy Holding. Da­că ne amintim de una dintre metodele prin care acţiona grupul InterAgro, putem formula o ipoteză de lucru. Din acuzaţiile adu­se celor 40 de “băieţi deştepţi” din domeniul gazelor rezultă faptul că InterAgro a obţinut o serie de privilegii în calitate de consumator, iar în continuare a utilizat gazele naturale obţinute în calitate de furnizor, având posibilitatea să proceseze şi să revândă gazul obţinut. Atunci când sistemul românesc de gaze va dispune de capacitatea tehnică de a exporta gaz (ne referim la un viitor relativ apropiat) “băieţii deştepţi” vor avea posibili­tatea să repete performanţa Energy Holding, obţinând gaz din producţie internă şi (re)exportând-ul cu profit colosal, care în mod normal ar fi trebuit să ajungă în vistieria statului şi nu în nişte buzunare private. Aceasta este o ipoteză de lucru, fiind po­sibile şi alte scheme. În general, orice restricţie cu privire la im­portul sau exportul unor mărfuri sau resurse se soldează cu varii forme de a profita de pe urma statului.
Soluţia pentru toate problemele companiilor de stat în do­me­niul energetic nu constă în impunerea unor restricţii, ci în ma­ximizarea profitului, inclusiv prin operaţiuni de export, urmând ca profitul obţinut să fie impozitat, iar populaţia să beneficieze de subsidii finanţate din veniturile obţinute de stat. Încet, dar sigur, patriotismul toxic al actualei clase politice va fi înlocuit cu un patriotism real, cuplat cu soluţii realiste şi eficiente. Procesul a început.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: