Postări
PRIMUS DOCTOR
Si mihi licenciam dat Dominus Praeses,
Et tanti docti Doctores,
Et assistantes illustres,
Très sçavanti Bacheliero,
Quem estimo et honoro,
Domandabo causam et rationem quare
Opium facit dormire.
Le Malade imaginaire (Molière)
Suntem pe maini bune. Combinatia de economisti priceputi in managementul unor economii nationale, continentale, globale si cosmice si politiceni dedicati salvarii noastre individuale si colective, ne face sa fim linistiti. Gestionarea profesionista a “echilibrelor financiare si macroeconomice” este asigurata cu rigoare, pe baze strict cantitative si precis modelate.
Urmarim cu mare atentie discutiile curente legate de Summitul UE, Uniunea Europeana, viitorul euro, solutiile economice si politice la problemele ridicate de criza samd. Si bine facem. E un spectacol in sine. Cata stiinta! Cata precizie! Ce limbaj si ce vocabular, ce maiestrie in vehicularea termenilor tehnici, ce analogii si ce metafore! Si ce bine le calculeaza ei! Le da si cu virgula. Ei, asa da precizie! Stiinta si precizie. Previziune si arta. Cunoastere si dexteritate.
Cand ajungem la estimari in care conteaza masiv diferente de 0,5% dintr-un agregat statistic ce vrea sa reflecte dinamica unei economii cu milioane de decidenti, decizii si tranzactii, ajungi sa zici: jos palaria! Cum sa nu fie economiile nationale (si Europa insasi!) bine guvernate cand guvernarea se bazeaza pe sfatul expert al unor asemenea tehnicieni ai actului economic, chirurgi ai detaliului statistic, farmacisti ai combinatiilor infinitezimale fiscal-monetare?! Si ce bine proiecteaza dinamicile viitoare! Cum stiu cu exactitate nu numai cum vine treaba cu deficitele si cu balantele dar stiu cu precizie si cum pot fi (si vor fi) acestea calibrate la mustata!
Da, eu si dumneata ezitam o secunda, ne punem intrebari. Nu ei. Ei stiu cum vor fi toate manipulate cu rigoare astfel incat un 3,5% nu va ajunge niciodata, dar niciodata sa fie un 3,75%, sub privirea lor experta. Deci vorbim aici de 0,25%, da, 0,25… Cum sa nu fii impresionat de acesti oameni?! Noi habar nu avem daca ne mai luam salariul la sfarsitul lunii. Ei stiu cu precizie de doua zecimale inclinatia spre consum si multiplicatorul investitional de peste 6 luni. Pune-i la pupitrul de control al economiei si astia iti vor aduce stabilitate si prosperitate cat ai zice “deficit”.
Pe scurt, urmarim discutiile si suntem impresionati pana la bulversare: Sa fii posesorul unei asemenea stiinte macroeconomice, sa inchizi ochii, sa imaginezi ca stai la pupitrul de control al economiei, la manete, sa dirijezi fluxurile economice intr-o tara, intr-o Europa, intr-un mapamond, si din transa-ti epistemica sa casti gura si sa incepi sa pontifici. Iata maretia controlului social adus de revolutia stiintifica. Niciodata cele trei ramuri ale metafizicii cantitative (teodiceea, soteriologia si macroeconomia) nu si-au dat mana mai armonios si mai influent in istoria umanitatii.
Sigur, cate un articol scapat ici si colo ne da un frison, aducand o umbra de indoiala asupra mirificei imagini de mai sus. Dar uitam repede umbrele ridicate de el, ingropati fiind in avalansa de sute, mii, zeci de mii de articole ce implica, explica si pledeaza cauza stiintei si preciziei.
De pilda nu mai tarziu de saptamana trecuta in The Economist (da, The Economist, vezi aici) a aparut un articol foarte interesant. Atat de interesant ca a trecut aproape neobservat. Ma rog, avem alte prioritati zilele astea, prioritati nu straine de tema articolului. Dar asta e alta discutie. In mare, ideea articolului e asta:
Economistii ii tot dau zor cu dezechilibre in sus, dezechilibre in jos, zice The Economist. Cu toate acestea, „ei ignoră cel mai mare dezechilibru dintre toate: cel de cont curent planetar, surplusul pe care planeta pare să-l ruleze cu extraterestrii. În teorie, soldurile de cont curent ale statelor lumii ar trebui ca insumate sa dea zero, deoarece exportul unei ţări este importul alteia. Cu toate acestea, dacă aduni (exporturile minus importurile de bunuri şi servicii, veniturile din investiţii nete, remiteri ale emigranţilor şi alte transferuri), lumea a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010, potrivit datelor FMI World Economic Outlook.”
Si mai tare (ca ce ar fi stiinta fara predictie!): „FMI prezice ca surplusul se va ridica la aproape 700 miliarde dolari, până în 2014.”
Articolul discuta pe larg problema, ca de unde se trage, c-o fi una, c-o fi alta. Si conchide ca de-o fi una, de-o fi alta, toata chestia e totusi o veste proasta pentru ca „datele statistice aiurea duc la greşeli de politică. Guvernele ar trebui să faca ceva ca sa recitifice cifrele în cauza.” Ca sa vezi! Veste proasta, date aiurea, greseli politice, guverne…
Citesti si te freci la ochi. Pare incredibil dar … iata, e scris negu pe alb in The Economist: Terra a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010. (E mult? E putin?) Este ca si cum ai afla ca dupa calcule si masuratori complexe, expertii in balistica intrercontinentala NATO au ajuns la performanta ca pot atinge tinta vizata cu precizie de plus/minus 10-20 de mii de kilometri; adica daca nu nimeresc un continent, nimeresc in mod sigur luna sau vreo planeta. Si ca aceste calcule stau la baza doctrinei militare a NATO.
Pana la urma insa te linistesti. Guvernele -cu oamenii lor politici si economistii lor- se vor ocupa de chestie si o vor rezolva. Asa spune The Economist. Unde stiinta isi da mana cu vointa, macroeconomistul cu omul politic, nu mai incape loc de indoiala. Am invatat ca stiinta este despre predictie, despre cantitati si masurare. Iar politicile publice sunt despre aplicarea in practica a stiintei de catre politicieni si birocrati competenti, ajutati de oameni de stiinta pe masura. Daca nici asta nu ne linisteste si umple de optimism, atunci nu stim cine si ce …
PS
Ca sa anticipez cateva reactii:
1. Da, stiinta economica e o stiinta. Asta in ciuda celor care cred ca s-au nascut cu intelegerea intiuitiva a criteriilor a ceea ce e si ce nu e stiinta si care le aplica fara sa intelega prea bine ce aplica si la ce aplica.
2. Este insa stiinta exact in aceeasi masura insa in care stiinta politica e o stiinta. Nici mai mult nici mai putin. Asta in ciuda celor care cred ca fac stiinta economica imitand ce li se pare lor ca este precizia si cantitativismul altor stiinte fara sa inteleaga prea bine ce imita si de ce.
3. Da, exista totusi economisti si comentatori demi de urmarit pe teme economice. Ii recunosti pentru ca ii vezi ca sunt oameni care incearca in mod onest sa intelega si explice ce se intampla, constienti de limitele disciplinei, fara sa se lase dominati de jargon si mai ales de atitudinea de ingineri sociali care vad lumea din perspectiva elitei de la pupitrul de control, nu din perspectiva cetateanului obisnuit. Intamplare face ca insasi Hotnews sa gazduiasca un astfel de grup de economisti. Au o intalnire in fiecare vineri si chiar daca nu esti de accord cu ei tot timpul, merita sa-i urmaresti. Intr-o lume in care statisticile oficiale estimeaza ca exportul galactic se va ridica la aproape 700 miliarde dolari in 2014, merita sa asculti si astfel de voci.
* * *
Le Malade imaginaire (Molière)
TROISIÈME INTERMÈDE
C'est une cérémonie burlesque d'un homme qu'on fait médecin en récit, chant, et danse.
Entrée de ballet
Plusieurs tapissiers viennent préparer la salle et placer les bancs en cadence; ensuite de quoi toute l'assemblée (composée de huit porte-seringues, six apothicaires, vingt-deux docteurs et celui qui se fait recevoir médecin, huit chirurgiens dansants, et deux chantants) entre, et prend ses places, selon les rangs.
PRAESES
Sçavantissimi doctores,
Medicinae professores,
Qui hic assemblati estis,
Et vos, altri Messiores,
Sententiarum Facultatis
Fideles executores,
Chirurgiani et apothicari,
Atque tota compania aussi,
Salus, honor, et argentum,
Atque bonum appetitum.
Non possum, docti Confreri,
En moi satis admirari
Qualis bona inventio
Est medici professio,
Quam bella chosa est, et bene trovata,
Medicina illa benedicta,
Quae suo nomine solo,
Surprenanti miraculo,
Depuis si longo tempore,
Facit à gogo vivere
Tant de gens omni genere.
Per totam terram videmus
Grandam vogam ubi sumus,
Et quod grandes et petiti
Sunt de nobis infatuti.
Totus mundus, currens ad nostros remedios,
Nos regardat sicut Deos;
Et nostris ordonnanciis
Principes et reges soumissos videtis.
Donque il est nostrae sapientiae,
Boni sensus atque prudentiae,
De fortement travaillare
A nos bene conservare
In tali credito, voga, et honore,
Et prandere gardam à non recevere
In nostro docto corpore
Quam personas capabiles,
Et totas dignas ramplire
Has plaças honorabiles.
C'est pour cela que nunc convocati estis;
Et credo quod trovabitis
Dignam matieram medici
In sçavanti homine que voici,
Lequel, in chosis omnibus,
Dono ad interrogandum,
Et à fond examinandum
Vostris capacitatibus.
PRIMUS DOCTOR
Si mihi licenciam dat Dominus Praeses,
Et tanti docti Doctores,
Et assistantes illustres,
Très sçavanti Bacheliero,
Quem estimo et honoro,
Domandabo causam et rationem quare
Opium facit dormire.
BACHELIERUS
Mihi a docto Doctore
Domandatur causam et rationem quare
Opium facit dormire:
À quoi respondeo,
Quia est in eo
Virtus dormitiva,
Cujus est natura
Sensus assoupire.
CHORUS
Bene, bene, bene, bene respondere.
Dignus, dignus est entrare
In nostro docto corpore.
SECUNDUS DOCTOR
Cum permissione Domini Praesidis,
Doctissimae Facultatis,
Et totius his nostris actis
Companiae assistantis,
Domandabo tibi, docte Bacheliere,
Quae sunt remedia
Quae in maladia
Ditte hydropisia
Convenit facere.
BACHELIERUS
Clysterium donare,
Postea seignare,
Ensuitta purgare.
CHORUS
Bene, bene, bene, bene respondere.
Dignus, dignus est entrare
In nostro docto corpore.
TERTIUS DOCTOR
Si bonum semblatur Domino Praesidi,
Doctissimae Facultati,
Et companiae presenti,
Domandabo tibi, docte Bacheliere,
Quae remedia eticis,
Pulmonicis, atque asmaticis,
Trovas à propos facere.
BACHELIERUS
Clysterium donare,
Postea seignare,
Ensuitta purgare.
CHORUS
Bene, bene, bene, bene respondere.
Dignus, dignus est entrare
In nostro docto corpore.
QUARTUS DOCTOR
Super illas maladias
Doctus Bachelierus dixit maravillas:
Mais si non ennuyo Dominum Praesidem,
Doctissimam Facultatem,
Et totam honorabilem
Companiam ecoutantem,
Faciam illi unam quaestionem.
De hiero maladus unus
Tombavit in meas manus:
Habet grandam fievram cum redoublamentis,
Grandam dolorem capitis,
Et grandum malum au costé,
Cum granda difficultate
Et pena de respirare:
Veillas mihi dire,
Docte Bacheliere,
Quid illi facere?
BACHELIERUS
Clysterium donare,
Postea seignare,
Ensuitta purgare.
QUINTUS DOCTOR
Mais si maladia
Opiniatria
Non vult se garire,
Quid illi facere?
BACHELIERUS
Clysterium donare,
Postea seignare,
Ensuitta purgare.
CHORUS
Bene, bene, bene, bene respondere.
Dignus, dignus est entrare
In nostro docto corpore.
PRAESES
Juras gardare statuta
Per Facultatem praescripta
Cum sensu et jugeamento?
BACHELIERUS
Juro.
PRAESES
Essere, in omnibus
Consultationibus,
Ancieni aviso,
Aut bono,
Aut mauvaiso?
BACHELIERUS
Juro.
PRAESES
De non jamais te servire
De remediis aucunis
Quam de ceux seulement doctae Facultatis,
Maladus dust-il crevare,
Et mori de suo malo?
BACHELIERUS
Juro.
PRAESES
Ego, cum isto boneto
Venerabili et docto,
Dono tibi et concedo
Virtutem et puissanciam
Medicandi,
Purgandi,
Seignandi,
Perçandi,
Taillandi,
Coupandi,
Et occidendi
Impune per totam terram.
ENTRÉE de ballet.
Tous les Chirurgiens et Apothicaires viennent lui faire la révérence en cadence.
BACHELIERUS
Grandes doctores doctrinae
De la rhubarbe et du séné,
Ce serait sans douta à moi chosa folla,
Inepta et ridicula,
Si j'allaibam m'engageare
Vobis louangeas donare,
Et entreprenaibam adjoutare
Des lumieras au soleillo,
Et des étoilas au cielo,
Des ondas à l'Oceano,
Et des rosas au printanno.
Agreate qu'avec uno moto,
Pro toto remercimento,
Rendam gratiam corpori tam docto.
Vobis, vobis debeo
Bien plus qu'à naturae et qu'à patri meo:
Natura et pater meus
Hominem me habent factum;
Mais vos me, ce qui est bien plus,
Avetis factum medicum,
Honor, favor, et gratia
Qui, in hoc corde que voilà,
Imprimant ressentimenta
Qui dureront in secula.
CHORUS
Vivat, vivat, vivat, vivat, cent fois vivat
Novus doctor, qui tam bene parlat!
Mille, mille annis et manget et bibat,
Et seignet et tuat!
ENTRÉE de ballet.
Tous les Chirurgiens et les Apothicaires dansent au son des instruments et des voix, et des battements de mains, et desmortiers d'apothicaires.
CHIRURGUS
Puisse-t-il voir doctas
Suas ordonnancias
Omnium chirurgorum
Et apothiquarum
Remplire boutiquas!
CHORUS
Vivat, vivat, vivat, vivat, cent fois vivat
Novus doctor, qui tam bene parlat!
Mille, mille annis et manget et bibat,
Et seignet et tuat!
CHIRURGUS
Puissent toti anni
Lui essere boni
Et favorabiles,
Et n'habere jamais
Quam pestas, verolas,
Fievras, pluresias,
Fluxus de sang, et dyssenterias!
CHORUS
Vivat, vivat, vivat, vivat, cent fois vivat
Novus doctor, qui tam bene parlat!
Mille, mille annis et manget et bibat,
Et seignet et tuat!
Dernière entrée de ballet.
Des Médecins, des Chirurgiens et des Apothicaires, qui sortent tous, selon leur rang, en cérémonie, comme ils sont entrés.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu