Postări
"România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro"; "România plăteşte deja consolidarea sistemului bancar european. O plăteşte prin dobânzi foarte ridicate. Pentru că avem filiale româneşti ale băncilor din zona euro, iar dobânzile, atât pentru împrumuturile guvernamenatele, cât şi pentru împrumuturile zonei private, au ajuns la un nivel deja inacceptabil", spune Traian Băsescu.
Aceste afirmaţii nu înseamnă nimic. Să luăm din urmă, două poziţii ale lui Traian Băsescu, total diferite:
Fără a mai aştepta să adopte moneda unică, România a aderat la "Pactul euro plus", preşedintele Traian Băsescu susţinând că decizia vine în contextul în care criteriile strategiei sunt pe aceeaşi linie cu priorităţile şi măsurile luate în 2010 de guvern. [...] Şeful statului a precizat însă că decizia de aderare la "Pactul euro plus" a fost luată după ce România a avut garanţia că nivelul taxelor va rămâne un drept naţional. "Dacă se punea sub semnul întrebării, România nu ar fi aderat", a comentat el.
Cum a ajuns România în "Pactul euro plus" (EVZ, 26 martie 2011)
Apoi, numai bine ce România "a obţinut garanţiile", aflăm că "trebuie" o politică fiscală unică la nivel european:
>> Pactul Euro Plus - angajamentele asumate de România, aşa cum sunt prezentate în documentul PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2013), al Guvernului României (5.3., pag. 55-60):
Şefii de stat şi de guvern reuniţi în cadrul Consiliului European din 24 – 25 martie a.c. au
convenit asupra unui nou set de angajamente politice – realizabile în următoarele douăsprezece
luni – menite să îmbunătăţească competitivitatea şi convergenţa economiilor europene, având la
bază o coordonare mai strânsă a politicii economice.
Pactul Euro Plus se axează, în principal, pe domeniile care ţin de competenţa naţională şi sunt
esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre macroeconomice
dăunătoare. Cei patru piloni ai pactului sunt: promovarea competitivităţii, promovarea ocupării
forţei de muncă, consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii
financiare.
Cu toate că pactul este destinat statelor care fac parte din zona euro, România, Bulgaria,
Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia, au decis să se alăture acestuia.
Angajamente concrete privind politicile
Noul program de măsuri 2011-2013, convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea
Europeană în cadrul actualului acord preventiv are un rol crucial în asigurarea stabilităţii
economice, diminuarea dezechilibrelor din economie, creşterea încrederii în potenţialul
economiei româneşti şi crearea condiţiilor pentru realizarea unei creşteri economice sustenabile
în viitor.
Obiectivele-cheie, în privinţa cărora România şi-a asumat angajamente politice ferme, vizează: (i)
continuarea procesului de consolidare fiscală, inclusiv sub aspectul extinderii domeniul de
aplicare pentru a aborda deficienţele în materie de venituri şi cheltuieli, arierate, (ii) accelerarea
implementării reformelor structurale, inclusiv a măsurilor care vizează restructurarea şi
eficientizarea întreprinderilor cu capital majoritar de stat (iii) creşterea încrederii în economie,
prin îmbunătăţirea mediului de afaceri.
Măsurile privind atingerea obiectivelor Pactului Euro Plus vizează:
a) Promovarea competitivităţii
1. Scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu un punct
procentual în 2012 comparativ cu anul 2010 prin recuperarea graduală până la finele
anului 2012 a reducerilor nominale cu 25% efectuate în anul 2010. Ca urmare, evoluţia
costului unitar al forţei de muncă va fi sub nivelul evoluţiei productivităţii muncii;
2. Prioritizarea investiţiilor publice în vederea atingerii obiectivelor de competitivitate:
constituirea unui grup de lucru la nivel înalt, sub coordonarea Primului ministru, şi
stabilirea unei liste cu proiecte prioritare de investiţii pentru care finanţarea poate fi
asigurată în următorii 3 -5 ani;
3. Vânzarea pe pieţele financiare a unor pachete importante de acţiuni la companii de stat;
4. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI)
prin implementarea noului sistem de finanţare instituţională;
5. Dezvoltarea cooperării europene în domeniul CDI prin promovarea a două proiecte
strategice: Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea
Neagră şi Extreme Light Infrastructure (ELI)
6. Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii;
7. Crearea cadrului curricular de referinţă orientat spre formarea de competenţe.
b) Promovarea ocupării forţei de muncă
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
1. Realizarea unui cadru unitar de salarizare în sectorul public prin adoptarea Legii cadru nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
2. Măsuri pentru promovarea flexicurităţii şi pentru promovarea ocupării forţei de muncă au
fost adoptate recent prin modificările aduse Codului Muncii.
Măsuri pe care România se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni:
Stimularea ocupării forţei de muncă:
1. Consolidarea dialogului social şi a flexibilizării procesului de negociere;
2. Modificarea şi completarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă;
3. Modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
Reducerea muncii nedeclarate:
4. Implementarea Strategiei naţionale privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate
pentru perioada 2010-2012;
5. Adoptarea proiectului de lege privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri;
Formarea profesională continuă:
6. Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulţilor;
7. Punerea în aplicare a cadrului european simplificat de recunoaştere a calificărilor
profesionale, în condiţii de reciprocitate, între Statele Membre;
8. Iniţierea procedurilor privind clasificarea universităţilor pe categorii în baza evaluării
programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale: universităţi preponderent de
educaţie, universităţi de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare
avansată şi educaţie.
c) Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
1. Implementarea legii privind sistemul unitar de pensii publice Legea 263/2010 prin care:
a. se prevede creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare la 65 ani pentru
bărbaţi şi la 63 ani pentru femei până în anul 2030, precum şi creşterea graduală a
stagiului complet de cotizare la 35 ani pentru femei şi bărbaţi până în anul 2030;
b. înăsprirea condiţiilor de acces la pensionarea anticipată parţială prin stabilirea
penalizării la 0.75%, pentru fiecare lună de anticipare faţă de vârsta standard de
pensionare. Astfel, este încurajată prelungirea vieţii profesionale active.
Măsuri se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni:
2. Introducerea în legislaţia naţională a unei reguli numerice pentru deficitul bugetului
general consolidat în conformitate cu Tratatul de la Maastricht;
3. Continuarea consolidării fiscale având, în vedere pentru anul 2011 un deficit bugetar în
termeni cash de 4,4% din PIB (sub 5% în termeni accrual) şi sub 3% din PIB în 2012 în
bază accrual;
4. Accelerarea procesului de reducere a arieratelor bugetului general consolidat prin
restructurarea sectorului de sănătate şi întărirea disciplinei bugetare la nivelul autorităţilor
locale prin aplicarea modificărilor recent aprobate ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale.
5. Implementarea programului pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului;
6. Asigurarea predictibilităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin:
a. aplicarea principiului ”finanţarea urmează elevul”, conform prevederilor Legii
Educaţiei Naţionale nr.1/2011;
b. ameliorarea formulei de finanţare per elev în învăţământul preuniversitar, conform
prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011.
7. Definitivarea cadrului legislativ privind domeniul asistenţei sociale cuprinzând prestaţiile
şi serviciile sociale.
d) Consolidarea stabilităţii financiare
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
România a aplicat începând din 2004 măsuri pentru diminuarea ritmului alert al creditului în
valută, folosind un spectru larg de instrumente, dintre care cele mai multe rămân în vigoare,
inclusiv după ajustările întreprinse în corelaţie cu cerinţele aderării României la UE:
(i) rate diferenţiate, superioare pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în
valută (în prezent 20%) faţă de cele în lei (15%);
(ii) limitări ale ponderii creditului în valoarea garanţiei (loan-to-value ratio limits) la cel
mult 75%;
(iii) limitări ale ponderii serviciului datoriei în venitul lunar net, diferenţiat pentru creditele
de consum (30%) şi imobiliare (35%); totalul acestora are de asemenea stabilit un plafon
de 40% aplicabil nu doar instituţiilor de credit, ci şi instituţiilor financiare nebancare
(inclusiv societăţilor de leasing);
(iv) stabilirea unor limite privind expunerile agregate ale instituţiilor de credit (relativ la
fondurile proprii) faţă de debitorii neacoperiţi la riscul valutar;
(v) stabilirea unor coeficienţi de testare la stres mai restrictivi pentru creditele acordate în
valută (cu coeficienţi semnificativ mai mari în cazul creditelor în dolari sau franci
elveţieni);
(vi) solicitări de majorare a capitalizării în cazul instituţiilor de credit cu expunere foarte
mare pe creditele în valută, cu o pondere a creditelor în valoarea garanţiilor sau a
creditelor în total depozite mai ridicată decât media sistemului bancar;
(vii) persuasiunea morală.
România se angajează să monitorizeze în continuare cu vigilenţă tendinţele procesului de
creditare a sectorului neguvernamental şi are în vedere, pe lângă continuarea aplicării măsurilor
adoptate anterior, şi posibilitatea adoptării de noi măsuri pentru limitarea riscurilor generate de
debitorii neacoperiţi la riscul valutar, în special gospodăriile populaţiei
"Eu cred că sunt câteva lucruri inevitabile a fi făcute la nivelul UE ca politici generale. Evident, nu putem spera într-o politică monetară unică atât timp cât avem 27 de politici bugetare şi tot 27 de politici ficale. Este clar că trebuie să trecem la o politică bugetară şi fiscală unică, element extrem de greu, dar trebuie să avem curaj să discutăm subiectul, să vedem cum îl putem atinge".Aşa că nu este decât un exerciţiu retoric şi de data aceasta, ba poate chiar o pregătire a opiniei publice pentru o eventuală cotizaţie substanţială a României la capitalizarea băncilor sau la un EFSF extins.
Băsescu: Soluţia viitorului - Statele Unite ale Europei, la pupitrul de comandă al globalizării (Mediafax, 22 septembrie 2011)
5.3 PACTUL EURO PLUS
Şefii de stat şi de guvern reuniţi în cadrul Consiliului European din 24 – 25 martie a.c. au
convenit asupra unui nou set de angajamente politice – realizabile în următoarele douăsprezece
luni – menite să îmbunătăţească competitivitatea şi convergenţa economiilor europene, având la
bază o coordonare mai strânsă a politicii economice.
Pactul Euro Plus se axează, în principal, pe domeniile care ţin de competenţa naţională şi sunt
esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre macroeconomice
dăunătoare. Cei patru piloni ai pactului sunt: promovarea competitivităţii, promovarea ocupării
forţei de muncă, consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii
financiare.
Cu toate că pactul este destinat statelor care fac parte din zona euro, România, Bulgaria,
Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia, au decis să se alăture acestuia.
Angajamente concrete privind politicile
Noul program de măsuri 2011-2013, convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea
Europeană în cadrul actualului acord preventiv are un rol crucial în asigurarea stabilităţii
economice, diminuarea dezechilibrelor din economie, creşterea încrederii în potenţialul
economiei româneşti şi crearea condiţiilor pentru realizarea unei creşteri economice sustenabile
în viitor.
Obiectivele-cheie, în privinţa cărora România şi-a asumat angajamente politice ferme, vizează: (i)
continuarea procesului de consolidare fiscală, inclusiv sub aspectul extinderii domeniul de
aplicare pentru a aborda deficienţele în materie de venituri şi cheltuieli, arierate, (ii) accelerarea
implementării reformelor structurale, inclusiv a măsurilor care vizează restructurarea şi
eficientizarea întreprinderilor cu capital majoritar de stat (iii) creşterea încrederii în economie,
prin îmbunătăţirea mediului de afaceri.
Măsurile privind atingerea obiectivelor Pactului Euro Plus vizează:
a) Promovarea competitivităţii
1. Scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu un punct
procentual în 2012 comparativ cu anul 2010 prin recuperarea graduală până la finele
anului 2012 a reducerilor nominale cu 25% efectuate în anul 2010. Ca urmare, evoluţia
costului unitar al forţei de muncă va fi sub nivelul evoluţiei productivităţii muncii;
2. Prioritizarea investiţiilor publice în vederea atingerii obiectivelor de competitivitate:
constituirea unui grup de lucru la nivel înalt, sub coordonarea Primului ministru, şi
stabilirea unei liste cu proiecte prioritare de investiţii pentru care finanţarea poate fi
asigurată în următorii 3 -5 ani;
3. Vânzarea pe pieţele financiare a unor pachete importante de acţiuni la companii de stat;
4. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI)
prin implementarea noului sistem de finanţare instituţională;
5. Dezvoltarea cooperării europene în domeniul CDI prin promovarea a două proiecte
strategice: Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea
Neagră şi Extreme Light Infrastructure (ELI)
6. Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii;
7. Crearea cadrului curricular de referinţă orientat spre formarea de competenţe.
b) Promovarea ocupării forţei de muncă
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
1. Realizarea unui cadru unitar de salarizare în sectorul public prin adoptarea Legii cadru nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
2. Măsuri pentru promovarea flexicurităţii şi pentru promovarea ocupării forţei de muncă au
fost adoptate recent prin modificările aduse Codului Muncii.
Măsuri pe care România se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni:
Stimularea ocupării forţei de muncă:
1. Consolidarea dialogului social şi a flexibilizării procesului de negociere;
2. Modificarea şi completarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă;
3. Modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
Reducerea muncii nedeclarate:
4. Implementarea Strategiei naţionale privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate
pentru perioada 2010-2012;
5. Adoptarea proiectului de lege privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri;
Formarea profesională continuă:
6. Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulţilor;
7. Punerea în aplicare a cadrului european simplificat de recunoaştere a calificărilor
profesionale, în condiţii de reciprocitate, între Statele Membre;
8. Iniţierea procedurilor privind clasificarea universităţilor pe categorii în baza evaluării
programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale: universităţi preponderent de
educaţie, universităţi de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare
avansată şi educaţie.
c) Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
1. Implementarea legii privind sistemul unitar de pensii publice Legea 263/2010 prin care:
a. se prevede creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare la 65 ani pentru
bărbaţi şi la 63 ani pentru femei până în anul 2030, precum şi creşterea graduală a
stagiului complet de cotizare la 35 ani pentru femei şi bărbaţi până în anul 2030;
b. înăsprirea condiţiilor de acces la pensionarea anticipată parţială prin stabilirea
penalizării la 0.75%, pentru fiecare lună de anticipare faţă de vârsta standard de
pensionare. Astfel, este încurajată prelungirea vieţii profesionale active.
Măsuri se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni:
2. Introducerea în legislaţia naţională a unei reguli numerice pentru deficitul bugetului
general consolidat în conformitate cu Tratatul de la Maastricht;
3. Continuarea consolidării fiscale având, în vedere pentru anul 2011 un deficit bugetar în
termeni cash de 4,4% din PIB (sub 5% în termeni accrual) şi sub 3% din PIB în 2012 în
bază accrual;
4. Accelerarea procesului de reducere a arieratelor bugetului general consolidat prin
restructurarea sectorului de sănătate şi întărirea disciplinei bugetare la nivelul autorităţilor
locale prin aplicarea modificărilor recent aprobate ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale.
5. Implementarea programului pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului;
6. Asigurarea predictibilităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin:
a. aplicarea principiului ”finanţarea urmează elevul”, conform prevederilor Legii
Educaţiei Naţionale nr.1/2011;
b. ameliorarea formulei de finanţare per elev în învăţământul preuniversitar, conform
prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011.
7. Definitivarea cadrului legislativ privind domeniul asistenţei sociale cuprinzând prestaţiile
şi serviciile sociale.
d) Consolidarea stabilităţii financiare
Măsuri pe care România le-a realizat deja:
România a aplicat începând din 2004 măsuri pentru diminuarea ritmului alert al creditului în
valută, folosind un spectru larg de instrumente, dintre care cele mai multe rămân în vigoare,
inclusiv după ajustările întreprinse în corelaţie cu cerinţele aderării României la UE:
(i) rate diferenţiate, superioare pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în
valută (în prezent 20%) faţă de cele în lei (15%);
(ii) limitări ale ponderii creditului în valoarea garanţiei (loan-to-value ratio limits) la cel
mult 75%;
(iii) limitări ale ponderii serviciului datoriei în venitul lunar net, diferenţiat pentru creditele
de consum (30%) şi imobiliare (35%); totalul acestora are de asemenea stabilit un plafon
de 40% aplicabil nu doar instituţiilor de credit, ci şi instituţiilor financiare nebancare
(inclusiv societăţilor de leasing);
(iv) stabilirea unor limite privind expunerile agregate ale instituţiilor de credit (relativ la
fondurile proprii) faţă de debitorii neacoperiţi la riscul valutar;
(v) stabilirea unor coeficienţi de testare la stres mai restrictivi pentru creditele acordate în
valută (cu coeficienţi semnificativ mai mari în cazul creditelor în dolari sau franci
elveţieni);
(vi) solicitări de majorare a capitalizării în cazul instituţiilor de credit cu expunere foarte
mare pe creditele în valută, cu o pondere a creditelor în valoarea garanţiilor sau a
creditelor în total depozite mai ridicată decât media sistemului bancar;
(vii) persuasiunea morală.
România se angajează să monitorizeze în continuare cu vigilenţă tendinţele procesului de
creditare a sectorului neguvernamental şi are în vedere, pe lângă continuarea aplicării măsurilor
adoptate anterior, şi posibilitatea adoptării de noi măsuri pentru limitarea riscurilor generate de
debitorii neacoperiţi la riscul valutar, în special gospodăriile populaţiei
9 comentarii :
Salut!
O parere …
Consider ca fiecare dintre noi trebuie sa venim cu preocupari din zona in care este preocupat: civica, mediu, ocuparea fortei de munca, afaceri etc, astfel incat sa nu ne blocam in discutii sterile acaparate de persoane in cautare de job sau notorietate.
In afara campaniei lansate de m. Teoph, care cauta sa canalizeze un stream al nemultumirii civice fata de politica romanesca am remarcat o documentata si acida luare de pozitie a unui blogera disparut subit in mijlocul luptei:m. Bascaliosu’.
Grenada aruncata de m. Bascaliosu’ a cauzat oarecari deranjari si au adus la lumina zilei tineri inteligenti si tenace care au preluat lupta abandonata in punctul initial pe care l-as numi punctul T0 al luptei anticoruprtie in sistemul judecatoresc abandonat de prezidentul Basescu.
Ce va urma daca ideile nu ne dau ocol si ne complacem in teoretizari si mistocareli subtiri?
.. Sa nu ne iluzionam ca blogosfera poate da tonul unor rasturnari de situatii daca noi toti: autori de articole, postatori de opinii sau doar cititori nu ne vom implica activ cautand sa aducem la suprafata imaginea adevaratei Romanii.
Daca suntem doar impatimiti de discutii, firi conflictuale reprimate , sau daca doar in trecere vizitam acest loc si altele fara sa lasam o faram din experienta personala, cu tot ce inseamna acesata in raport cu statul, administratia locala, sau chiar cu potlogariile din firma in care ne catigam banii , si nu lasa o urma aici inseamna ca nu existam si suntem doar martorii pasivi ai propriilor noastre decaderi si lasitati.
Sa nu lasam ca maestrii vorbelor goale sa ne intimideze, spuneti toti aici ce nu este in regula acolo de unde cititi aceasta opini
Nu l-am mai văzut nici eu pe Băşcăliosul în online, în ultima vreme.
Cât despre vremuri, sunt unele extrem de tensionate şi de critice, iar ca naţie suntem total nepregătiţi în a le face faţă. Nu mai putem reedita vechile tactici cu "boicotarea istoriei", "rezistenţa prin cultură", etc. Cine se complace în inacţiune, sau cine pretinde că nu vede nimic îngrijorător în jur, e complice cu inamicul.
"Cine e inamicul ?"
Însăşi punerea acestei întrebări îl arată pe autorul ei ca fiind ori nepregătit, ori în tabăra inamicului.
Pe vremea lui Ceausescu era la TV o emisiune care cred ca se numea "Reflector" Aici erau prezentati toti coruptii de la aprozar,alimentara, restaurante etc.
Astia erau "inamicii"
Acum ni se prezinta alti "inamici" :baronii locali, justitia etc.
Raul insa este la radacina sistemului politic care nu s-a schimbat.Doar s-a upgradat si s-a ascuns sub un fard "capitalist"..
Ce de nume fara nici o ispiratie : "Bascaliosul","Canadianul","Israelianca","Arizonianul".
Se vede de la o posta ca apartin unor "conspirationisti " fara imaginatie....
Inamicul #1 a fost şi este parlamentul, încă din vremea CPUN. El dă guvernele, şi demite sau nu preşedinţii. Sub masca legitimităţii date de alegeri, parlamentul, în toate componenţele de dupa 20 mai, este inamicul principal.
Sigur : parlamentul format din reprezentatii partidelor politice care in Romania sunt toate de stanga
Exact. România e un caz patologic la nivelul UE. Cetăţenii nu au nici măcar un singur partid parlamentar care să reprezinte interesele unei majorităţi.
Când zic "interesele unei majorităţi", nu o consider atât de conştientă încât să identifice acel partid, ori mai multe, care o reprezintă. Inevitabil, e invers - partide care apără interesul majorităţii caută să fie observate de aceasta, să fie remarcate din cacofonia politică generală.
Un partid trebuie sa convinga nu numai prin doctrina dar si prin fapte.In 20 de ani i-am avut la guvernare pe toti si au demonstrat ca sunt de stanga.
Parlamentul a lucrat mereu,dar mereu impotriva romanilor.
Trimiteți un comentariu