12 octombrie 2011

Scrisoarea celor nouă6



Cum a fost pusă la cale scrisoarea celor 96? Ion Sturza: Iniţiativa a venit de la George Soros şi am vorbit pe email

Economistul roman Daniel Daianu si fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, s-au alaturat unui grup de 94 de lideri europeni care au semnat o scrisoare deschisa, initiata de miliardarul George Soros, in care se face un apel pentru rezolvarea crizei din zona euro.

Ion Sturza a povestit ca initiativa acestei scrisori deschise a venit de la George Soros si, deoarece il cunoaste personal, a primit si el pe mail o scrisoare, in care miliardarul i-a explicat motivele pentru care este ingrijorat si de ce vrea sa atentioneze liderii politici europeni.

"Comunicarea intre semnatari a avut loc prin intermediul postei electronice. Mai intai au aparut reactii la o scara destul de restransa, printre cunoscutii domnului Soros, si abia dupa aceea a aparut o versiune a scrisorii remisa catre un cerc mai larg de oameni”, a explicat, pentru Wall-Street.ro, Ion Sturza, presedintele GreenLight Invest.

El mentioneaza ca s-a dorit impulsionarea liderilor politici din zona euro, care ar trebui sa dea dovada de unitate, pentru ca altfel "pietele o vor lua la vale".

Pe de alta parte, Sturza atrage atentia ca a devenit absolut clara nevoia unei politici fiscale comune.
De asemenea, economistul Daniel Daianu avertizeaza ca o uniune monetara trebuie sa aiba o trezorerie comuna si un buget comun, pentru ca altfel nu va rezista. El ofera in acest sens exemplul Statelor Unite si Canadei, care au pus in practica uniuni monetare functionale.

Economistul roman mentioneaza ca a existat "o perioada de gestatie" in realizarea scrisorii, dar esential a ramas mesajul, care trebuia sa fie scurt si incisiv.

"Mesajul este ca este nevoie de o solutie europeana, intrucat rezolvarile nationale nu duc nicaieri. Mai mult, abordarea incrementalista este intotdeauna in urma evenimentelor, iar lucrurile s-au complicat in loc sa se simplifice", a declarat, pentru Wall-Street.ro, Daniel Daianu.

In plus, el apreciaza ca solutia in cazul crizei zonei euro reclama adancirea integrarii.

Printre semnatarii scrisorii se regasesc, printre altii, fostul presedinte al Finlandei Martti Ahtisaari, fostul premier ungar Gordon Bajnai, vicepresedintele Senatului italian, Emma Bonino, presedintele consiliului director al companiei Coca-Cola Hellenic, George David, fostul vicecancelar german si ministru de Externe Joschka Fischer, vicepresedintele UniCredit Giuseppe Scognamiglio, fostul secretar general al NATO George Robertson, presedintele onorific al grupului Lafarge, Bertrand Collomb, fostul ministru de Externe al Frantei Bernard Kouchner, fostul secretar general al NATO Javier Solana, fostul ministru de Finante al Spaniei Pedro Solbes si Anthony Giddens, profesor la London School of Economics and Political Science.

Cei 96 de politicieni, economisti si oameni de afaceri, autointitulati in scrisoare "noi, europenii ingrijorati", cer un acord angajant pentru infiintarea unei Trezorerii comune care sa atraga fonduri pentru intrega zona euro si sa asigure disciplina fiscala in randul statelor membre.

De asemenea, se recomanda imbunatatirea supravegherii, reglementarii si asigurarii depozitelor in uniunea monetara, respectiv dezvoltarea unei strategii care sa genereze convergenta economica si crestere, fara de care nu poate fi rezolvata problema datoriilor.

Wall-Street.ro


>> textul, tradus în limba română

2 comentarii :

Anonim spunea...

Acesta este comentariul meu:http://scmdsector6.blogspot.com/2011/10/e-timpul-sa-plecati.html

Riddick spunea...

Da... merge.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: