20 august 2011

Deutsche Welle îi ţine partea Clăpăugului: "afirmaţiile băsesciene"



Asocieri forţate între opinia lui Traian Băsescu privind abdicarea lui Mihai I şi "unele tentative" ale "extremei drepte" de reabilitare a lui Ion Antonescu şi a regimului său. Multă culoare - "mediile naţional-comuniste", "cercurile ultranaţionaliste şi legionare", "spume la gură", etc. Altfel, Germania dă iar în România şi în conducerea sa, şi în acelaşi timp cadrele PDL "primesc indicaţii" de la fundaţii apropiate de guvernul german (sarcina e distribuită - fundaţiile celelalte, ale opozitiei, dau sprijin USL-ului). GDS, angrenat şi el în campanie...

După ce au făcut recent valuri, în România, afirmaţiile băsesciene cu privire la rolul jucat de regele Mihai şi de Ion Antonescu în timpul celui de-al doilea război mondial au ajuns şi subiectul unui amplu articol apărut vineri, 19 august, în cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung. Articolul, semnat de Markus Bauer, trece în revistă aserţiunile din nefericita emisiune tv cu Ion Cristoiu. 

Apoi autorul jalonează pe scurt istoria şi biografia fostului suveran, se întreabă dacă regele Mihai a fost o victimă a istoriei sau un activ personaj istoric negativ, pentru a se opri apoi, succint şi nu întru totul convingător, asupra unora dintre chestiunile ridicate de deraierea prezidenţială. 

En passant, autorul elveţian afirmă că dictatura regală a lui Carol al doilea, tatăl regelui Mihai, s-a instaurat în 1938, „în reacţie la teroarea fascistă a Gărzii de Fier”, fără însă „a putea stabiliza România antebelică”.

Salutară e, în schimb, concluzia pe care o trage autorul elveţian. Potrivit lui, respingerea declaraţiilor prezidenţiale documentează  „civilizarea treptată” a discursului intelectual românesc, care a început să poată aborda trecutul ţării şi fără spume la gură.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană". 

 

Postări populare: