20 august 2011

Deutsche Welle îi ţine partea Clăpăugului: "afirmaţiile băsesciene"



Asocieri forţate între opinia lui Traian Băsescu privind abdicarea lui Mihai I şi "unele tentative" ale "extremei drepte" de reabilitare a lui Ion Antonescu şi a regimului său. Multă culoare - "mediile naţional-comuniste", "cercurile ultranaţionaliste şi legionare", "spume la gură", etc. Altfel, Germania dă iar în România şi în conducerea sa, şi în acelaşi timp cadrele PDL "primesc indicaţii" de la fundaţii apropiate de guvernul german (sarcina e distribuită - fundaţiile celelalte, ale opozitiei, dau sprijin USL-ului). GDS, angrenat şi el în campanie...

După ce au făcut recent valuri, în România, afirmaţiile băsesciene cu privire la rolul jucat de regele Mihai şi de Ion Antonescu în timpul celui de-al doilea război mondial au ajuns şi subiectul unui amplu articol apărut vineri, 19 august, în cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung. Articolul, semnat de Markus Bauer, trece în revistă aserţiunile din nefericita emisiune tv cu Ion Cristoiu. 

Apoi autorul jalonează pe scurt istoria şi biografia fostului suveran, se întreabă dacă regele Mihai a fost o victimă a istoriei sau un activ personaj istoric negativ, pentru a se opri apoi, succint şi nu întru totul convingător, asupra unora dintre chestiunile ridicate de deraierea prezidenţială. 

En passant, autorul elveţian afirmă că dictatura regală a lui Carol al doilea, tatăl regelui Mihai, s-a instaurat în 1938, „în reacţie la teroarea fascistă a Gărzii de Fier”, fără însă „a putea stabiliza România antebelică”.

Salutară e, în schimb, concluzia pe care o trage autorul elveţian. Potrivit lui, respingerea declaraţiilor prezidenţiale documentează  „civilizarea treptată” a discursului intelectual românesc, care a început să poată aborda trecutul ţării şi fără spume la gură.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: