03 februarie 2011

"Termenul 'ţigan' nu există în limba romani"



Da, dar nici 'englez' nu există în limba english, ori 'neamţ' în deutsch, aşa că "argumentul" încălcării Constituţiei e unul fals:

PROTEST 'Rom' vs. 'tigan' - Constitutia ignorata de avizul celor doua comisii permanente ale Senatului

ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima profunda indignare fata de avizul favorabil dat astazi de comisiile permanente din Senat - Comisia pentru Drepturilor omului, culte si minoritati si Comisia pentru Egalitate de sanse -, potrivit caruia denumirea de 'rom' se va putea modifica cu aceea de 'tigan' in tot ceea ce inseamna documentele oficiale ale statului roman.

Consideram ca acest aviz, ca si proiectul in sine, incalca drepturile constitutionale ale minoritatii rome din Romania. Constitutia Romaniei stabileste, prin articolul 6, alin.1, dreptul minoritatilor de pe teritoriul Romaniei de a-si exprima liber identitatea etnica, in toate formele ei: 'Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase'.

Atat pe teritoriul altor state, cat si pe teritoriul Romaniei, aceasta etnie se autodenumeste ca fiind 'roma'. 'Rrom' este un cuvant vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, deci termenul corect stiintific. Termenul provine din cuvantul prakrit 'dom' (cu d celebralizat), care insemna 'om'. Evolutia fonetica a condus la transformarea cuvantului 'dom', cu 'd' celebralizat, in cuvantul 'rrom', cu 'r' nazalizat, motiv pentru care, in limba romani, scrierea se face cu dublu 'r' (sursa - Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27). De altfel, aceasta denumire a devenit oficiala la nivel international in 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite si simbolul international (roata cu spite) si imnul Djelem Djelem.

Termenul 'tigan' nu exista in limba romani si nu are nici o legatura cu autoidentificarea
, ci este un cuvant peiorativ folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe acestia (sursa - Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atat de etimologia acestui termen, cat si de modul lui de utilizare, asa cum este descris si in Dictionarul explicativ al Limbii Romane (DEX). Termenul de 'tigan' provine din limba greaca medie, din 'athinganos/ athinganoy', semnificatiile cuvantului fiind urmatoarele: 'pagan', 'eretic', 'de neatins' sau 'impur'. Cuvantul este atestat pentru prima data in anul 1068, in scrierea unui calugar care ii definea pe 'athinganos' ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori in stele si vrajitori si ii sfatuia pe crestini sa se fereasca de acestia (sursa: Delia Grigore, lingvist). DEX mentioneaza ca semnificatie a cuvantului tigan 'Epitet dat unei persoane cu apucături rele'. [...]

In concluzie, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei solicita Presedintelui Romaniei, Presedintelui Senatului, Presedintelui Camerei Deputatilor, precum si Avocatului Poporului ca, in cazul adoptarii acestui proiect de lege, sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii lui, in temeiul Art. 146, alin. a)[1] din Constitutia Romaniei, precum si Art. 15, alin.1 din Legea 47/1992[2] privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Invitam si alte organizatii si persoane sa ne sustina demersul si sa trimita solicitari scrise catre institutiile mentionate pentru a sesiza Curtea Constitutionala.

[1] ART. 146 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

'a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei'

[2] ART. 15 Alin. 1 din Legea 47/1992

'Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei'.

Teo Zabava

Coordonator departament Antidiscriminare

ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei

Membra al Retelei Reporteri fara Frontiere

4 comentarii :

Seraphim Abel spunea...

Menţionăm că nici denumirea de ungur – Ungaria/Ungarn/Hungary etc. nu există, ei autodefinindu-se drept maghiari. Deci ActiveWatch să ceară lui Soros finanţare pentru campania de protest împotriva tuturor istoricilor, cartografilor şi lingviştilor lumii (cu excepţia celor slavi). Dacă nu vor avea succes, să se adreseze Reginei Marii Britanii, Marilor Maeştri şi Curţii de la Haga. Oricui, numai scandal să fie... Pe urmă vin şi banii.

Anonim spunea...

Eu nu înţeleg de ce guvernul României are nevoie de o lege ca să folosească în documentele sale cuvîntul "ţigan"? La adoptarea cuvîntului "rom" a existat vreo lege votată în parlament?
Am impresia că este doar tactica obişnuită a politicienilor de a nu-şi asuma răspunderea pentru o decizie, domnul Boc vrea să fie "acoperit" cu un vot al parlamentului.

Anonim spunea...

Eu nu înţeleg de ce guvernul României are nevoie de o lege ca să folosească în documentele sale cuvîntul "ţigan"? La adoptarea cuvîntului "rom" a existat vreo lege votată în parlament?
Am impresia că este doar tactica obişnuită a politicienilor de a nu-şi asuma răspunderea pentru o decizie, domnul Boc vrea să fie "acoperit" cu un vot al parlamentului.

Riddick spunea...

Da... bună întrebare. Să vedem ce se întâmplă mai departe. Sunt curios Ungaria ce abordare are referitor la aceeaşi chestiune.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: