25 ianuarie 2011

Yesss ! Legea e lege pentru toată lumea !



Alegerile pentru CSM vor fi reluate:


Curtea Constituţională a României a decis, miercuri, că hotărârile Senatului privind validarea membrilor în CSM sunt neconstituţionale, după ce a admis sesizările PDL. Judecătorii CCR au declarat ca fiind neconstituţionale şi hotărârea Senatului de validare a listei cu magistraţii aleşi în CSM din partea adunărilor generale ale magistraţilor, precum şi cea privind alegerea reprezentanţilor din partea societăţii civile în Consiliul.

Decizia CCR de marţi a fost luată cu majoritate de voturi.

Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie transmisă Senatului.

Judecătorii CCR au reluat, marţi, discuţiile privind contestaţiile Partidului Democrat Liberal împotriva hotărârilor Senatului prin care a fost validată lista magistraţilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi alegerea reprezentanţilor din partea societăţii civile, după ce săptămâna trecută a amânat dezbaterea sesizărilor.

Senatul a validat, pe 22 decembrie 2010, cu 64 de voturi ''pentru'' şi 60 ''împotrivă'', lista magistraţilor aleşi membri ai CSM. Atunci, între partidele aflate la guvernare şi cele din opoziţie disputa a fost dacă va fi supusă votului întreaga listă a magistraţilor aleşi membri ai CSM sau, aşa cum a propus PDL, o "listă scurtă".

Liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu, declara că nu poate fi supusă votului întreaga listă întrucât pe aceasta se găsesc şi trei persoane care, deşi au avut un mandat în CSM, candidează pentru al doilea.

De asemenea, PDL arăta că mai există o altă neregulă în demersul alegerii magistraţilor care vor face parte din CSM: pe lângă cei trei care candidează pentru un nou mandat, Consiliul ar fi trebuit să transmită Senatului şi candidaturile altor trei magistraţi care sunt într-un mandat de înlocuire.

Pe 15 decembrie, rectorul Universităţii Creştine ''Dimitrie Cantemir'', Corina Dumitrescu, şi directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, au fost aleşi de Senat ca reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.

Grupul parlamentar PDL din Senat, prin intermediul senatorului Iulian Urban şi al liderului de grup, Cristian Rădulescu, a susţinut că procedura de selecţie trebuie reluată în sesiunea parlamentară următoare, după ce, cu excepţia lui Dumitrescu, candidaţii nu au întrunit jumătate plus unu din votul senatorilor prezenţi.

De cealaltă parte, opoziţia a susţinut necesitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, preşedintele Comisiei juridice, social-democratul Toni Greblă, şi senatorul PSD Miron Mitrea invocând legea şi cutumele parlamentare.

În cel de-al doilea tur de scrutin, Victor Alistar a obţinut 57 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 3 abţineri, iar Maria Cristina Ana 46 de voturi pentru, 60 împotrivă şi 6 abţineri.

Tot în cazul lui Victor Alistar, Agenţia Naţională de Integritate a trimis o adresă Senatului în care se arăta că acesta nu poate ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de trei ani, după ce în 2009 a primit verdict de incompatibilitate.

Pe 7 ianuarie, noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii s-au întrunit în şedinţa de constituire, ocazie cu care şi-au ales preşedintele şi vicepreşedintele pentru un mandat de un an, respectiv Horaţius Dumbravă şi George Bălan.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu a adresat Consiliului rugămintea de a amâna alegerea conducerii noului CSM până când Curtea Constituţională a României se va pronunţa asupra celor două contestaţii.

Şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis atunci către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi către CSM solicitarea de amânare a şedinţei de constituire a Consiliului. Ministerul menţiona că propunerea de amânare a şedinţei de constituire a CSM până după data pronunţării deciziei Curţii Constituţionale justifică interesul de a asigura credibilitate justiţiei române în spaţiul intern şi european. 


Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: