Noul an 2011 a început cu o explozie completă. Impactul ei deja
se resimte. Totuşi, adevăratele sale efecte se vor vedea mai târziu,
scrie jurnalistul Petru Bogatu pe blogul său.
Sminteala preţurilor
Au sărit în aer preţurile. Unele dintre ele, ce-i drept, stau încă pe
loc, dar sunt deja pe punctul s-o ia razna. Sminteala lor nu este,
bineînţeles, întâmplătoare.
Explozia nu-i spontană. Nu are cum să fie provocată doar de conjunctura
pieţei. Bomba preţurilor e detonată din afară. Şi nu atât de
comercianţi, cât de factorii politici.
Nu degeaba nu-şi ascunde îngrijorarea în aceste zile premierul Vlad
Filat. Şeful Guvernului apostrofează „Moldova Gaz”, de exemplu, pentru
tentativa de majorare a tarifelor. Sub examenul critic al
prim-ministrului au ajuns şi angrosiştii din sectorul sanitar care nu
vor nici în ruptul capului să scadă preţurile la medicamente.
Şi
operatorii de telefonie fixă se încrâncenează să menţină costuri
exagerate la convorbirile internaţionale.
Exemplele ar putea continua. Dar nu-i nevoie. În Chişinău, bunăoară,
oricine le poate colecţiona ori de câte ori îşi parcurge facturile sau
vizitează magazinul de la colţul casei.
Să fim bine înţeleşi. Nu pledăm pentru controlul de stat al afacerilor.
Piaţa trebuie să rămână liberă. Este limpede însă că, prin coruperea,
mafiotizarea şi monopolizarea principalelor sectoare economice, se
dereglează mecanismul natural de formare a preţurilor. Tocmai de aceea,
de exemplu, multe dintre produsele alimentare la noi sunt mai scumpe
decât în Uniunea Europeană.
Tăcerea ruşilor
Afaceriştii din Republica Moldova care şi-au împărţit abuziv sferele de
influenţă, adjudecându-şi cele mai grase pieţe de desfacere, se joacă,
desigur, cu focul. În Tunisia, clanurile mafiote, protejate de familia
preşedintelui, au provocat scumpiri dramatice, fapt care s-a soldat până
la urmă, precum se ştie, cu o adevărată revoltă populară.
Totuşi, monopolurile nu sunt singura şi cea mai periculoasă belea pe
capul societăţii noastre. Şi mai grav este faptul că slăbiciunile şi
defectele economiei moldoveneşti sunt speculate de Rusia. Prin coloana a
cincea şi reprezentanţii companiilor sale de stat care au afaceri în
Republica Moldova, Moscova poate să detoneze oricând aici o bombă
economică. Anume acest lucru se întâmplă astăzi.
Dezamăgiţi de înfrângerea în lupta pentru formarea coaliţiei de
centru-stânga, ruşii caută acum să-şi scoată pârleala. Să-l răzbune pe
Narîşkin care, prin misiunea sa ratată la Chişinău, l-a făcut de râs pe
şeful său Dmitri Medvedev. Simptomatică din acest punct de vedere a fost
tăcerea glacială a oficialităţilor de la Moscova care, în ciuda
uzanţelor diplomatice internaţionale, nu s-au grăbit să-i felicite pe
Marian Lupu şi Vlad Filat cu ocazia desemnării lor în funcţiile de
preşedinte al Parlamenului şi, respectiv, prim-ministru. Ciudata
tergiversare s-a dovedit a fi de rău augur.
O altă armă de nimicire în masă
Lipsa de reacţie a Kremlinului la reeditarea AIE a stârnit panică în
mediile de afaceri din Republica Moldova. Şi cum sănătatea unei economii
are la bază nu doar profitul sau armonia dintre cerere şi ofertă, ci şi
încrederea antreprenorilor şi populaţiei, comportamentul Rusiei a
bulversat echilibrul pieţei. Tăcerea ei ne-a costat scump.
Se pare că ruşii, la tradiţionala lor armă energetică, au adăugat-o şi
pe cea a preţurilor. Deşi nu-i deloc nouă, aceasta din urmă pare să fie
extrem de eficientă în actualele condiţii politice. E ca o armă de
nimicire în masă. Atât că nu cade sub incidenţa tratatului START.
Avantajul ei este că, nefiind lansată direct de la Moscova, nu-i creează
Rusiei impresia de ţară agresoare. În acelaşi timp, unda de şoc a
acesteia pare să fie letală.
Astfel, oricum ai întoarce-o, normalizarea situaţiei de pe piaţă,
reforma economică, combaterea monopolurilor, mafiei şi a preţurilor
abuzive se constituie, vrând-nevrând, pentru AIE într-o altfel de
bătălie pentru independenţa naţională. Pentru supravieţuirea poporului
şi destinul lui european.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu