Postări
Mihnea Măruţă a scris un interesant articol la Impact News (Nuanţe după moartea lui Adrian Păunescu), în care arată diversele reacţii în urma morţii lui Adrian Păunescu:
[...] Viaţa în trecut. Funeraliile lui Adrian Păunescu ne-au arătat, mai clar decât orice studiu sociologic, că există o felie de populaţie - oameni cu vârste diferite, de la tineri la moşnegi - care trăieşte mental în anii '80, influenţată definitiv de propaganda comunistă sau de amintirile pe care ea le-a lăsat în familii. Naţionalismul orizontal, al lamentării înfrânte, nevoia de a găsi vinovaţi pentru implacabil, o prăfuire patetică, autoamăgirea şi pierderea lucidităţii valorice sunt tot atâtea semne pentru incapacitatea sau, mai grav, pentru lipsa dorinţei de a prinde prezentul din urmă. Pentru aceşti oameni, viitorul nu poate părea bun decât dacă seamănă cu acel trecut. Şi, totuşi, nimeni nu are dreptul de a le ignora alegerile. Ei nu sunt mai puţin români decât alţii.
Paradoxul. Acuzatorii lui Păunescu se întâlnesc, toţi, în acelaşi punct negru al ţintei: cultul personalităţii lui Ceauşescu. Pentru ei, aceasta e vina de neiertat a poetului, cauză a sentinţei pe care nu i-o mai vor comutată. Cunoaşteţi şi pledoaria lui, la fel de şubredă: acesta ar fi fost preţul pentru a putea face bine din interior, pentru a obţine şi iertări, şi favoruri, ba chiar, uneori, pentru a rosti adevăruri care l-ar fi tras de mânecă pe „Măria Sa”.
Să procedăm invers: să nu-l judecăm cu mintea de acum pentru ce-a făcut atunci, ci să ne imaginăm că am putea vedea, aflându-ne în anii '80, cum evoluează Adrian Păunescu după revoluţie. Care bucată e mai urâtă? Compromisul din timpul dictaturii sau consecvenţa în a-l elogia din libertate? [...]
7 comentarii :
Timpul lor s-a scurs..
:)
Pâi să se scurgă, naibii, că ăştia vor să ne tragă în jos, după ei.
"Boicotul istoriei" nu mai este o soluţie, nu mai suntem în Evul Mediu, acum vin după noi prin peşteri sau alte coclauri.
În toate discuţiile astea, lipseşte un aspect al personalităţii poetului: Adrian Păunescu, apărător al criminalilor din decembrie 1989.
Păunescu este omul care a cerut amnistie pentru crimele lui decembrie 1989 http://timisoara.com/newmioc/50.htm (nu e singurul, şi anticomunişti feroci precum Constantin Dudu Ionescu, fost PNŢCD acum PDL, au cerut asta) şi a pregătit propagandistic graţierea de către Ion Iliescu a criminalilor găsiţi vinovaţi de măcelul din Calea Lipovei - Timişoara, 17 decembrie 1989.
Eu am comentat aspectul la vremea respectivă, dar văd că alţii îl consideră neglijabil: http://wp.me/pjejF-2g6
Toti suntem datori cu o moarte, asta nu vor sa accepte leftistii. Nici Lenin cu tot mausoleul lui nu a scapat de acest ADEVAR, iar acest fapt ii enerveaza la maxim pentru ca le confirma ratarea existentiala, compromisul si sclavia in care traiesc respectivii zi de zi.
Imagineaza-ti ce chitara in cap si-ar fi luat Paunescu daca ar fi incercat sa-l "parafrazeze" pe Covaci in timpul piesei. Asta e diferenta intre un spirit liber si o trompeta a sistemului.
@Marius Mioc: Ştiu despre treaba cu amnistia, se pare că au abandonat ideea din teamă că vor pierde voturi.
@John Galt: Unii doar atât pot.
Asta-i bullshit :
" Aceleaşi generaţii de la Cenaclu au cântat şi-n Piaţa Universităţii şi tot ele au votat împotriva lumii reprezentate de Adrian Păunescu, atunci când el nu mai era decât prizonierul egoului său care mişca mulţimi"
De unde stie el asa ceva?
vrea sa discrediteze Piata Universitatii?
Măruţă... C'mon... ;-)
Trimiteți un comentariu