21 septembrie 2010

Tactica stângii - evită subiectele neconvenabile, lansează teme false, populiste


Senatorul Howard Dean, de la Partidul Democrat din SUA, explicând unor studenţi din Austria cum să evite temele sensibile în dezbaterile din campania electorală:

"Don't let them make the agenda! Change the subject! Make them talk about what you want to talk about!"

6 comentarii :

Riddick spunea...

Oare întâmplător una din lozincile PSDNL este că guvernul PDL "nu creează locuri de muncă" ?

John Galt spunea...

Cu indivizi de genul asta poti sa faci misto foarte usor: ii intrebi daca Aristotel avea vro agenda, daca Cicero avea vro agenda, daca LOGICA si RATIUNEA conteaza sau nu in discutie.

Cand discuti despre principii nu prea o log de "Agende".

:)

tudor spunea...

locuri de munca=teme populiste... foarte amuzant.

Riddick spunea...

A, nu, nu-i deloc amuzant, când stânga "pune în practică" promisiunile:

Unul din şapte americani "trăieşte în sărăcie"

http://romania-actualitati.ro/unul_din_sapte_americani_traieste_in_saracie-19141


Plus:


http://www.adevarul.ro/international/sua/anul-crestere-ratei-saraciei-SUA_0_334766528.html

http://www.ziare.com/international/america/un-numar-record-de-americani-traiesc-sub-limita-saraciei-1041365

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Numarul-celor-afectati-de-saracie-in-SUA-a-crescut-cu-4-milioane--1605.html

tudor spunea...

ah, am inteles, la putere acum in SUA e stanga...

Riddick spunea...

Ai înţeles bine. Din noiembrie-ncolo, începe să se schimbe treaba, după mid-term elections.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: