07 aprilie 2010

Holodomor

Trailer-ul filmului Holodomor, anunţat pentru 2010. Holodomor (în limba ucraineană - ucidere prin înfometare), a fost o campanie de colectare (de fapt, confiscare) forţată a produselor agricole, în anii 1932 şi 1933 în URSS (R.S.S. Ucraineană). 
Pe lângă scopul intimidării ţăranilor care se opuneau colectivizării, s-a urmărit şi distrugerea naţiunii ucrainene ca factor politic şi entitate socială.
Se estimeaza numărul morţilor la circa 7-10 milioane, cu o medie de 25.000 pe zi.
Ceva similar, deşi la scară mai mică, s-a produs şi în România (Moldova, 1946).S-a motivat lipsa alimentelor datorită secetei şi necultivării terenurilor agricole în urma înaintării frontului în 1944, dar criza a fost provocată de jafurile Armatei Roşii.



http://holodomorthemovie.com/

La 28 noiembrie 2006, parlamentul Ucrainei a aprobat o rezoluţie care afirmă că foametea forţată din perioada sovietică a fost un act de genocid împotriva poporului ucrainean.

Acest genocid nu a fost "preferatul" mass-mediei, din motive uşor de înţeles. 
Informaţii detaliate despre evenimente, găsiţi aici: http://www.ukrainegenocide.org/

Imagini din timpul foametei din Ucraina, aici (postare Youtube de SighetOnline). 

În documentarul lui Glenn Beck “The Revolutionary Holocaust”, un episod dezvăluie genocidul din Ucraina.

3 comentarii :

Despina spunea...

N-as fi crezut ca "seceta din 46 " de care auzisem si eu in copilarie era de fapt o alta consecinta a masurilor luate de Moscova .

Si inca mai sunt unii care nu vor sa condamne comunismul....

Riddick spunea...

Era şi seceta, dar s-a agravat din cauza jafurilor.

Despina spunea...

A fost acum cativa ani o seceta pe aici de crapase pamantul .Nu putea creste nimic.
M-am tot gandit atunci la 1946-stiam de la mama ca a fost cumplit-acum inteleg ca a fost combinatia cu jaful rusilor.
Ce vremuri !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: