29 martie 2010

Originile oligarhiei RO



Iliescu i-a facut oameni pe Patriciu, Copos & Co.

29 March, 2010 09:56 AM

Decretele marilor averi

In decembrie 1989, cand pe strazile Bucurestiului inca se mai tragea, Ion Iliescu semna decrete pe banda rulanta. Ca priveau tranzactiile imobiliare, cursul valutar, importurile sau constructiile, acestea au ajutat din plin o serie de personaje aflate in cercul lui Ion Iliescu, care au acumulat in timp averi fabuloase. Tot in acea perioada si-au inceput ascensiunea o serie de oameni de afaceri, care in prezent figureaza in topul celor mai bogati romani. Asa stau lucrurile, spre exemplu, in cazurile lui Dinu Patriciu, George Copos, Adrian Sarbu, Tiberiu Urdareanu etc.

La sfarsitul lui 1989, Ion Iliescu, in calitate de sef al Consilului Frontul Salvarii Nationale, semna decrete la foc continuu. Un prim document de acest gen este decretul 9 din 31 decembrie 1989 care a liberalizat vanzarea-cumpararea de terenuri intravilane. Multe personaje au facut atunci averi fabuloase, prin achizitionarea de mii de hectare de pamant. Peste aproximativ o luna de la uciderea lui Ceausescu, mai exact pe 1 februarie 1990, un alt decret al lui Ion Iliescu fixa cursul de schimb valutar leu/dolar la 21 de lei. La vremea respectiva, cursul real era de 60 de lei, iar in numai cateva luni s-a dublat, ajungand la 120 de lei. Cei “inspirati” au facut averi colosale importand marfuri din strainatate la un curs valutar de 21 de lei, pe care apoi le-au vandut pe piata la un curs minim de 60 de lei. Pe langa aceasta specula, “afaceristii” au beneficiat si de o alta favoare din partea lui Iliescu, care a legalizat contrabanda. Astfel ca importurile se faceau pe banda rulanta de catre “cunoscatori”, care nu mai erau nevoiti sa plateasca taxe la frontiera. Decretul adoptat in acest sens de fostul sef al CFSN poarta numarul 12 si a fost semnat in data de 12 ianuarie 1990 (zi in care strazile erau pline, iar noii lideri politici se adresau populatiei de pe tancuri), iar prin articolul 2 erau abrogate dispozitiile Codului Penal privind trecerea frauduloasa a frontierei.
Pe lista lui Iliescu a urmat liberalizarea imediata a constructiilor. Iar acest lucru a condus la aparitia a numeroase vile si cladiri, in conditiile in care era binecunoscuta situatia multora dintre romanii de rand, ce nu aveau un acoperis deasupra capului.

Favoruri pentru clica

Deciziile luate imediat dupa Revolutie de catre Iliescu s-au datorat in cea mai mare masura, potrivit istoricilor, lipsei de legitimitate a regimului nou instalat la acea vreme. Astfel, avand nevoie de o sustinere puternica la conducerea tarii, Iliescu semna favoruri, cu titlul de lege, pe banda rulanta. Tot in acea perioada, personaje obscure, dubioase sau total necunoscute au fost unse in functii sus-puse, in cadrul tuturor institutiilor din Romania, oferindu-li-se puteri absolute. Totodata, generali de Armata au fost reactivati, iar spioni si securisti au fost infiltrati in celor mai importante “servicii”. Exemplu este chiar actualul senator PSD, Catalin Voicu. In varsta de numai 24 de ani la Revolutie si avand gradul de locotenent specializat în transmisiuni la  Regimentul 3 Mecanizat, acesta a fost trimis de catre Ion Iliescu la Parchetul General, unde trebuia sa supervizeze activitatea Procurorului General al Romaniei. Astfel se poate explica modul in care Voicu a intrat in posesia mai multor informatii compromitatoare despre magistrati, politisti si politicieni, avand acces la arhivele fostei Securitati. Voicu s-a “ocupat” Parchetul General pana in 1992. Ulterior insa, acesta si-a facut loc chiar si la Cotroceni, fiind timp de patru ani cosilierul presedintelui Ion Iliescu.

Efectele decretelor lui Iliescu

Legile promulgate de Ion Iliescu in favoarea apropiatilor sai si ai CFSN, precum si efectele produse de acestea pot fi private din mai multe perspective. Daca scopul initial pentru care decretele au fost semnate s-a indeplinit cu succes, iar Ion Iliescu s-a bucurat de un suport consistent la conducerea CFSN, de partea cealalta, tara noastra a avut enorm de suferit. Astfel, statul roman a pornit in tranzitie cu un handicap major si a avut mari probleme in a se desprinde de trecut, desi populatia, aproape in totalitate a fost de acord cu schimbarea regimului. Economia nationala a evoluat sinuos, cu momente de avant urmate de prabusiri, cu mari fluctuatii ale productiei si cu inflatie inalta persistenta. Una din cauzele esentiale care a dus la o prima recesiune de amploare inregistrata in Romania a reprezentat-o chiar decizia adoptata in 1990 de Ion Iliescu, prin care cursul de schimb valutar a fost fixat la 21 de lei/dolar. In conditiile in care pe piata libera cursul era de 60-80 de lei/dolar, decretul semnat de Iliescu a dus la cresterea exponentiala a importurilor si la prabusirea totala a exporturilor. Rezerva valutara s-a epuizat total la vremea respectiva, in mai putin de sase luni, iar rata inflatiei a ajuns sa aiba trei cifre in perioada ‘90 – ‘92.

Primii “afaceristi”

Nu la fel de afectati au fost si cei transformati peste noapte in “afaceristi” de prestigiu de catre Iliescu. Ba chiar acestia au fost privilegiatii puterii, strangand averi colosale, dar si influenta in cercurile inalte. Bucurandu-se de legi “inventate” dupa bunul plac si in functie de interese, multi s-au imbogatit din contrabanda, afaceri cu terenuri, schimb de valuta, dar si alte tipuri de “afaceri”, marea majoritate bazate pe specula. Multi dintre cei imbogatiti imediat dupa Revolutie nu au fost descoperiti nici pana astazi. O explicatie simpla ar putea fi legata de modul in care acestia si-au dobandit averile. De asemenea, asa cum bine este cunoscut, altii au fost foarte bine instruiti de catre fosta Securitate, astfel ca discretia lor nu este de mirat.
Totusi, exista si cateva personaje foarte cunoscute care s-au lansat in afaceri imediat dupa ’89, iar acum au ajuns sa ocupe locurile fruntase in topul celor mai bogati romani. Primul ar fi chiar liderul topului, Dinu Patriciu. Acesta a infiintat in februarie 1990 societatea Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA, prima firma privata din Romania post-comunista, care a obtinut autorizatia de functionare nr. 1. Patriciu a intrat ulterior in afaceri cu petrol, numele sau fiind asociat pentru prima data cu afaceri de combustibil in octombrie 1995, cand a si fost, de altfel, cercetat pentru evaziune fiscala, fara a fi ins acondamnat. In 1996, agentia de presa Reuters l-a inclus pentru prima data pe Dinu Patriciu intr-un top al “noilor imbogatiti din Romania”, care au facut rapid avere dupa evenimentele din decembrie 1989.
De astfel de povesti de succes s-au bucurat si omul de afaceri George Copos sau mogulul Adrian Sarbu, ambii cu societati infiintate in 1990. Daca Sarbu, cameraman in timpul Revolutiei, a reusit sa puna pe picioare un imperiu media, pornind de la agentia de presa Mediafax in septembrie ’90, George Copos a investit in prajituri si produse de patiserie. Sarbu detine acum cel mai mare grup media din Romania, MediaPRO, iar Copos, cu prajiturile sale, iar ulterior cu electrocasnice a ajuns la o avere semnificativa, de cateva sute de milioane de euro. Tot in 1990, dar de aceasta data in domeniul IT, s-a lansat si grupul UTI Systems, al maiorului Tiberiu Urdareanu. Acesta a inceput imediat dupa Revolutie sa construiasca un adevarat imperiu financiar, lucru pe care l-a si reusit, invartind zeci de milioane de euro anual. De ajutor lui Urdareanu i-ar fi fost si statutul de maior in rezerva, precum si faptul ca tatal sau avea gradul de general, fiind fost sef al Comandamentului Trupelor de Tancuri si Auto in vremea regimului comunist. Iar exemple de acest gen ar putea continua. Multora dintre firmele infiintate in perioada ‘90-’92 li s-a pierdut insa urma, nici macar Registrul Comertului nemaiavand documente din acea perioada.

Andrei Ghiciusca

Agenţia de Investigaţii Media 

7 comentarii :

Despina spunea...

Impartirea economiei s-a desfasurat dupa un plan foarte bine pus la punct.

Niste nemernici care ar trebui sa plateasca cu varf si indesat

Riddick spunea...

Nu se încarcă comentariul, îl postez acum:

Despina: Impartirea economiei s-a desfasurat dupa un plan foarte bine pus la punct.

Niste nemernici care ar trebui sa plateasca cu varf si indesat

Riddick spunea...

@Despina: Mai este o etapă, 1993-94, cu inflaţia de 300% pe an.

"Exproprierea prin inflaţie", pe fondul "cuponiadei". Plus introducerea noilor hârtii de valoare, şi circulaţia în paralel a banilor vechi (sunt sigur că banii "au mai facut o tură" pe la cine trebuie înainte sa ajungă în cuptoarele BNR.

Despina spunea...

Atunci am emigrat eu in Canada.
M-am intors insa pentru ca as fi pierdut copilul de 12 ani din mana.
Aici il puteam avea sub observatie mereu In sfarsit, asa a fost sa fie

Riddick spunea...

Da, era vârsta critică.

Nu putea veni acolo ?

Despina spunea...

Bineinteles ca a fost cu mine.
La scoala, in primele zile s-a certat cu un chinez care l-a muscat avand aparatul de dinti ,s-a infectat si a stat in spital suspect de septicemie vreo 3 zile.
Asa a inceput aventura noastra in Canada.
Apoi, dupa vreo doua luni se tinea o chinezoaica de fii-miu si-i spunea ca ii va arata ea cum se poate ajunge in "heaven"...
Asa am decis ca nu-l pot supraveghea.Din pacate cand am plecat din Romania am pierdut o afacere foarte serioasa( construita de mine si lasate unei prietene, care cand m-am reintors nu m-a mai cunoscut)
Mi-au trebuit vreo 10 ani ca sa refac ceva.
Pana la urma familia este mai importanta decat banii

Riddick spunea...

Este foarte adevărat...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: