Johannis - incompatibil

Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) confirmă dezvăluirile ziarului "Evenimentul zilei":

Proiectul „Johannis-premier”, interzis timp de trei ani

articol de Liviana Rotaru în "Evenimentul zilei"

Legea îi interzice primarului Sibiului să fie numit prim-ministru. Agenţia Naţională de Integritate a confirmat dezvăluirile EVZ, de anul trecut, privind incompatibilitatea edilului. O anchetă a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a confirmat dezvăluirile EVZ din noiembrie anul trecut: primarul Sibiului, Klaus Johannis, a încălcat legea incompatibilităţii şi nu mai poate fi numit în următorii trei ani în nicio funcţie publică. Inspectorii de integritate s-au autosesizat în urma publicării articolului „Johannis, interzis ca premier” şi, după efectuarea cercetărilor, au stabilit că edilul sibian a deţinut în paralel atât calitatea de primar, cât şi pe cea de administrator al unei firme, cumul interzis de lege.

Dacă majoritatea PSD - PNL - UDMR, formată la sfârşitul anului trecut, după demiterea în parlament a guvernului Boc, ar fi reuşit să-l impună atunci ca premier pe Klaus Johannis, acesta ar fi ocupat ilegal postul de la Palatul Victoria.

Cu Johannis la judecată

Surse din cadrul ANI susţin că actul de constatare a incompatibilităţii a fost emis în urmă cu aproape două luni, la puţină vreme după publicarea în EVZ a investigaţiei privind dubla calitate îndeplinită de Johannis. Documentul de constatare, obţinut de EVZ, poartă data de 26 noiembrie 2009, zi în care i s-au comunicat lui Klaus Johannis concluziile inspectorilor de integritate.

Contactat în repetate rânduri de EVZ, primarul Sibiului ne-a transmis prin intermediul purtătorului său de cuvânt că a contestat în instanţă decizia ANI.

Astfel, în acest caz, ultimul cuvânt aparţine justiţiei. Actul de constatare a incompatibilităţii va rămâne definitiv în momentul în care, la finalul procesului intentat de Johannis, magistraţii vor emite o hotărâre irevocabilă de confirmare a anchetei finalizate de Agenţia Naţionale de Integritate.

Una spune primarul, alta arată actele

Potrivit referatului întocmit de inspectorii de integritate la finalul verificărilor, Klaus Johannis s-a aflat în afara legii mai mult de un an, perioadă în care a fost atât primar, cât şi administrator al firmei Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică. Decizia ANI are la bază Legea 161/2003, care reglementează modul de exercitare a demnităţilor publice, intrată în vigoare pe 23 aprilie 2003.

Prevederile actului normativ îi obligau pe toţi aleşii locali care la acea dată făceau parte din consiliile de administraţie ale unor societăţi comerciale să aleagă între cele două funcţii în termen de maxim 60 de zile. Documentele oficiale emise de Registrul Comerţului arată că Johannis nu a făcut-o.

Strategia „no comment”

Iniţial, Klaus Johannis a refuzat să dea presei detalii referitoare la perioada sa de incompatibilitate. „No comment” a fost răspunsul sec pe care ni l-a transmis purtătorul său de cuvânt, Mirela Gligore - angajată a Primăriei Sibiu.

După mai multe insistenţe, Johannis a revenit prin acelaşi intermediar. De data aceasta, el a negat efectiv situaţia şi a susţinut că a renunţat în termenul legal la responsabilităţile pe care le avea în societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică.

Actele obţinute de EVZ dovedesc însă că retragerea lui din firmă s-a produs în mai 2004. Atunci, Ioan Sturz, persoana împuternici tă de companie să facă diligenţele la Registrul Comerţului, a înregistrat documentaţia referitoare la modificările suferite de acţionariatul Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică.

Pe lângă majorarea capitalului, Sturz a depus şi actele prin care s-a stabilit înlocuirea celor şapte administratori, printre care şi primarul Johannis. Asta, la un an după data impusă de lege. De asemenea, investigaţia ANI arată că, în 2003 şi 2004, societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică a desfăşurat o activitate intensă, înregistrând venituri de 2,5 miliarde de lei vechi şi un profit cumulat de aproape 500 de milioane de lei vechi.

Potrvit raportului contabil, firma a funcţionat „atât de iure, cât şi de facto”. Asta demonstrează că administratorii, în frunte cu Johannis, nu au avut doar o calitate onorifică, ci că şi-au exercitat în mod efectiv funcţiile cu care au fost investiţi - exact situaţia incriminată de lege.

Complice la sfidarea legii

Cel care ar fi trebuit să supervizeze activitatea primarului si bian era prefectul judeţului din acea perioadă, PSD-istul Mircea Silvestru Lup. Drept consecinţă juridică, el ar fi trebuit să constate încetarea de drept a mandatului de ales local în cazul lui Johannis, interzicându-i acestuia să fie numit într-o funcţie de demnitate publică. Cel mai înalt post în stat în care un demnitar poate fi numit este acela de prim-ministru.

Adică, exact funcţia pentru care larga majoritate parlamentară PSD - PNL - UDMR îl sprijinea pe Johannis, în condiţiile în care acesta ar fi ocupat-o ilegal. Numai că, în 2003, ex-prefectul Lup a trecut cu vederea incompatibilitatea lui Johannis, iar acesta şi-a continuat nestingherit man datul de primar. Aplicată abia acum, legea îi intrerzice lui Johannis accesul la o funcţie publică obţinută prin numire, de la prefect la premier.

ILEGALITĂŢI ASCUNSE DUPĂ „BINELE SIBIENILOR”

„Dacă nu e în regulă, secretara e de vină!”

În aceeaşi situaţie cu Klaus Johannis s-au aflat atât Mircea Marcu, primarul localităţii Şura Mică, unde funcţionează firma Parcuri Industriale, cât şi Constantin Morar, ex-preşedintele Consiliului Judeţen Sibiu. Cei trei aleşi, alături de alte patru persoane, au intrat în ianuarie 2002 în Consiliul de Administraţie al societăţii Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică.

Fondată la iniţiativa primarului Marcu - „după o idee americană”, cum el însuşi ne-a mărturisit, firma are drept acţionari instituţii din administraţia locală şi judeţeană, fiind înfiinţată pentru a crea o „zonă de business”.

Având obiectul principal de activitate „administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract”, firma a pus la bătaie un teren de 95 de hectare în Şura Mică. Pe lângă preţul pământului cumpărat - între 6,5 şi 12 euro pe metrul pătrat - investitorii au fost obligaţi să contribuie la sistematizarea zonei şi la punerea pe picioare a infrastructurii.

Contactat de EVZ, primarul din Şura Mică a confirmat că a fost admistrator peste termenul impus de lege, dar a dat vina pe o subalternă. „Am fost administrator până a venit secretara şi mi-a spus că nu mai am voie. În 2004, am ieşit din Consiliul de Administraţie şi, dacă nu e în regulă, secretara e de vină!”, ne-a mărturisit jovial Marcu.

El a ţinut neapărat să prezinte beneficiile pe care societatea le-a adus comunităţii locale. „În parcul industrial funcţionează acum 33 de firme. Am vândut tot terenul şi asta ne-a băgat la buget în jur de şapte milioane de euro”, a rezumat primarul, anul trecut, pentru „Evenimentul zilei”.

Nici fostul prefect PSD care ar fi trebuit să îi destituie pe Johannis, Marcu şi Morar nu s-a lăsat mai prejos. Mircea Silvestru Lup a recunoscut, anul trecut, că ştia că cei trei sunt în incompatibilitate, dar că a acceptat tacit încălcarea legii spre binele sibienilor.

„Administratorii reprezentau o garanţie a bunei funcţionări a companiei. (...) Am fost prefect şi ştiu exact ce am de făcut! Dar societatea asta atrage investitori, vin bani la buget şi asta e mai important!” a comentat Lup, pe un ton iritat.