Bilanţ 2021

După o pauză de trei ani, reiau "evaluările anuale". Le întrerupsesem fiindcă dădusem chix cu unii "pozitivi", care s-au dovedit a fi exact invers. Iar eu m-am dovedit - atunci - prea... entuziast. Am introdus categorii noi: "menţiuni" (onorabile şi neonorabile), şi "carantină" (care cuprinde entităţi sau persoane "de neignorat, dar încă greu de clasificat" ori care par a-şi fi schimbat chiar şi parţial "datele iniţiale").

Cu plus, la intern:

1. Î.P.S. Teodosie

2. neatribuit

3. AUR

4. Cristian Terheş, Marian Motocu, Aurelian Popa, Dan Chitic, Gheorghe Piperea

5. Liviu Dragnea şi APP

- - - - - - -

1. Fără să mă inspir de la Active News ("l-au pus şi ei"), ajunsesem la această concluzie de luni de zile - văzându-i atitudinea "normală" într-o ţară în care se face aproape totul spre a instala anormalitatea. 

2. La cât este de făcut, politicienii RO mai au de depus mult efort...

3. Cu toate îndoielile mai mult sau mai puţin justificate, deocamdată creditez AUR-ul: este singurul partid parlamentar care iese din şablonul globalist-conformist. Ar fi bine să renunţe definitiv la Călin Georgescu ăla, care este reţeta sigură de alungare a naţionaliştilor non-naivi (mă rog, dacă nu chiar asta se urmăreşte...).

4. Lideri autentici grassroots, ultimii doi anunţă câte-un partid. Chitic, cam de multişor; Piperea, "un partid de stânga" (când PSD este eurosocialist iar pe "centru-dreapta" se calcă pe picioare băsiştii, cioloşiştii şi peneliştii, rămâne loc de stânga-stânga şi de dreapta-dreapta).

5. Nu-i de-ajuns doar să se manifeste (să ne anunţe că "au apărut"), ci "trebuie să livreze" (organizare, militantism, vizibilitate publică, alea-alea...). De ce nu auzim nimic despre poziţionarea APP relativ la AUR (şi reciproca...)? Sau faţă de alte nuclee care tind să devină partide.

Menţiuni onorabile: 

 

Începe haosul organizat în spaţiul dintre Cele Trei Mări?

Patru mări, dacă punem şi Marea Caspică. 

Arţakh, Belarus, Kârgâzstan, în pregătire Repmoldova, ceva mai soft Bulgaria şi două-trei mai nebăgate în seamă dar amintite aici (Slovacia, Cehia, Ungaria). Mă mir că nu şi Polonia - deşi n-ar trebui să mă mir: aia-i bază de-a Licuriciului, i-a prostit pe polaci să devină ţinte fixe. Dintre cei patru vişegrazi, doar Ungaria mai are capacitatea 100%, ceilalţi trei au căpătat diverse grade de handicap.

Hungarian Spectrum este un site ţinut de-o hoaşcă cu afiliere Soros (Eva Balogh), emigrată în America (post-'56) şi lăudată de "naţionalistul" Dorin Suciu (ca vechi hungarist-analist ce se pretinde, dacă "încă n-a aflat" ce-i acolo nu mai e prostie ci altceva). "Spectrum", adică spectru politic, nu ceva "propriu-zis" horror.

Political troubles in Slovakia and the Czech Republic. Is Hungary next?

[...]  Football hooligans gathered in Bratislava to demonstrate against the restrictions. They were joined by like-minded citizens, including members of parliament representing ĽSNS, the far-right party of Marian Kotleba. The demonstration got out of hand, and, at the end, the police managed to disperse the crowd only with water cannons, teargas, and dogs.

As Botond Bőtös, a Hungarian commentator living in Prague, notes in his article for Átlátszó, although the demonstration in Bratislava began with football hooligans, the majority of the demonstrators were working-class people who, due to the restrictions, are jobless and extremely unhappy with the government. Moreover, even  members of the Matovič cabinet were critical of the heavy-handed police action. Six months ago Péter Hunčik predicted that the present Slovak government would last for two years, but by now he believes that the coalition will collapse within the next six months.

De moins en moins de roumains sont dupes du simulacre démocratique de l’État profond

Concluzii fruste, inevitabile. Românii n-au un partid naţional, se amăgesc oscilând între "atlantişti" (PSD, PnL, PMP şi chiar şi UDMR) şi "euro-mondialişti" (USR-PLUS, probabil va "mișca" și Demos). Între nuanțe, nu între culori fundamentale. Dar din ce în ce mai mulți încep să priceapă. Autorul (Raoul Weiss / Modeste Schwartz) are obiceiul de a mai strecura insinuări antiromâneşti plasate (confundate?) ca "scăpări" ori "neînțelegeri", îl voi cita doar "la bucată", unde este cazul. Este important să știm cum suntem percepuți de necesarii foști și viitori parteneri din Europa de est. Deocamdată "suntem inamici geopolitici" (previzibil și pentru Repmoldova scăpată - încă nu definitiv! - de virusul eurointegraționist). Până la plecarea prin moțiune, PSD n-a pornit nimic serios față de vișegrazi, doar o mână semi-întinsă, atît de discret că trecea neobservată. Intenții care sunau bine dar... la aproape toate venea prompt MAE și le combătea.

Visegrád Post:

Analyse du premier tour des présidentielles roumaines

[...] Conclusions

• Conjuguée à celle de la start-up Ponta/Diaconu, la défaite de l’USR de Dan Barna marque donc un recul des forces euro-mondialistes roumaines, dominées par les forces atlantistes (aussi bien « à gauche » par le PSD qu’« à droite » par le PNL).
• Réalisé dans le contexte de la liquidation du populisme des années 2016-2019, ce règlement de compte reste cependant couvert en surface par l’affrontement purement verbal d’une « droite » (PNL + USR + PMP) et d’une « gauche » (PSD + ALDE + ProRomania) de facto confondues dans leur soumission totale aux dictats de l’État profond et du grand capital international. Mauvaise nouvelle pour les populismes d’Europe centrale, qui (à l’exception d’une Pologne au positionnement ambigu) doivent s’attendre à devoir supporter pendant quelques années de plus un ennemi géopolitique sur leur flanc Sud-est.
• On constate donc, dans l’ensemble, un retour au paysage politique roumain de l’avant-2016. A ceci près que l’expérience populiste de 2016-19, bien qu’avortée, a laissé des traces : la participation en baisse suggère que de moins en moins de roumains sont dupes du simulacre démocratique de l’État profond. En outre, la probable victoire de Klaus Johannis débouchant priori sur une prolongation du mandat de Ludovic Orban (notoirement incapable) à la tête du gouvernement, on peut s’attendre à une dégradation rapide de la situation socio-économique du pays, qui rappellera peut-être aux plus idéalistes des électeurs les mérites bien concrets de l’odieux populiste Dragnea, qui, tout «corrompu» qu’il était, avait orchestré le plus spectaculaire des bonds en avant de l’après-1989 en termes de niveau de vie. À suivre, donc !

Delirul entuziast (13)

Uite-aşa am pizdit-o cu aproape toţi vecinii, de-o să ajungem să fim în relaţii bune doar cu "Ucraina". Ca de la colonie la colonie. A rămas România coada de topor a globaliştilor, dar curând va fi în spatele frontului, ca şi "Ucraina". Niţică răbdare - slugi ale globaliştilor, făceţi-vă bine socotelile şi daţi-vă la fund sau uşchiţi-vă, că vine Urgia. Serbia, Ungaria, Turcia, state (aproape) libere, urmează foarte repede şi Repmoldova şi poate şi Bulgaria (măcar semne ar fi, acolo). Iniţial prevăzut a fi făcut pe Dunăre, transportul nu a fost permis de România la ordinul Licuriciului dar camuflat în "norme UE" (atenţie, nu de Bulgaria, care de asemenea are frontiere fluviale internaţionale tot acolo). Soluţia a venit prin transport aerian în spaţiul vişegrazilor (via Polonia şi Slovacia, până la Ungaria) cu intrare probabil din Belarus. Cât sunt polonezii de pupători de cur de Licurici, şi tot n-au marşat la "blocadă". Au ţinut cont de partenerii ungari şi de decizia lor. "Noi"... cu deveseluri-ţinte strategice, alţii cu conducte şi autostrăzi strategice care ne ocolesc. Turkish Stream, Trieste "port unguresc" la Adriatica (pa, Constanţa).

*****

Iulian Chifu

Sa ne lamurim cine incalca regulile UE si cine tradeaza deciziile Occidentului, la care este parte. Si asta in zilele in care comemoram un centenar de la debarcarea de catre armatele romane a bolsevismului ungar al lui Bela Kun, ca sa vedem ca apetitul pentru parteneriatul cu sovieticii / rusii are 100 de ani la Budapesta.

Despre acest site web

DESCHIDE.MD

Budapesta îşi apără decizia de a permite unui avion rus încărcat cu blindate să tranziteze Ungaria

Ungaria îşi apără decizia de a permite tranzitarea spaţiului său aerian de un avion rus ce transporta vehicule blindate BRDM-2 către Serbia, în pofida sancţiunilor UE ce vizează produsele militare de provenienţă rusească, informează site-ul Politico.eu.

https://www.facebook.com/iulian.chifu/posts/2641823725850992

https://deschide.md/ro/stiri/externe/52205/Budapesta-[...]

https://www.facebook.com/iulian.chifu/posts/2641823725850992

*****

Bă, da' poate armamentu' ăla era proprietatea Serbiei. Stat nemembru UE. Că nuştiuce "reguli"... UE s-au aplicat, zice MAE. Pâi hotărâm noi sursele de import ale sârbilor sau ungurilor? Care au ghinionul de a nu avea propria ieşire la mare, primii din cauza ocupaţiei UENATO din Muntenegru. Hai că ne-am făcut "prieteni" de durată, şi cu ocazia asta (folosesc impropriu pluralul, regimul nu suntem "noi").

Deciziile "Occidentului", deci nu ale... noastre. Până-n... Occident mai avem Europa Centrală, deci mai uşor cu clişeele. Chifule, agentule, you'd better watch your step.

Diferenţa dintre combatanţi şi simulanţi trebuie s-o vezi înainte de a începe "treaba"

The radical Left was a fringe movement in the 60s, comprised of politically marginalized and socially outcast hippies. Their joke-of-an-army consisted of racial minorities, militant feminists, out-of-the-closet homosexuals, environmentalists, student radicals, atheistic intellectuals, counter-cultural revolutionaries and the antiwar movement. Now, four decades later, their once marginal far-left views are normal, mainstream, a cultural majority, and the philosophy of the Obama White House. How did they do it?

  They were more faithful to no god than we were to our God. They gained power through persistence and resistance, perversion and conversion, indoctrination and inoculation, organizing and mobilizing, imitation and humiliation, elections and defections, associations and regulations, and infiltration and manipulation. While the “right” voted for candidates, the left became candidates. While the religious argued over Truth, the left re-wrote the truth. While “conservatives” gave to their kids, liberals gave to their causes. The election of Barack Hussein Obama symbolizes the long march of 60’s anti-Americanism sold as “change.” The radical left, birthed from the idea that you couldn’t trust those in power, have seized power.
  It seems moronic, but that is how the other side won. And how did they win? Persistence, my friend. Persistence. We have the Lord on our side and we won’t even fight. 
  Wipe that smile off of your face Christian man. This aint Tiddlywinks we’re playing. This is the battle for the ages. You can roll over and wait for the Rapture if you want to, but count me out.
(Dave Daubenmire, 2009: "Let's try something different")

Ziceau unii prin anii '30, în "Occident": "am luat puterea şi n-o vom mai ceda". Sunt de acord cu metoda, dar numai în cazul unei puteri care ar reprezenta real şi consecvent o majoritate bine definită (încă nu-i cazul, în RO). În toamnă se fac "şase ani de la victoria USL" şi mai vedem resturi importante de "băsism" prin cotloanele puterii. Doar un exemplu: Chioveşi mai are un an şi-ar finaliza cel de-al doilea mandat "post-băsist" de trei ani. Nu c-aş fi avut vreo aşteptare de la USL, în 2012 am votat cu PP-DD. Imagologic, PSD-ALDE apar ca şi când ar guverna clandestin, şi alergaţi de "strada răsculată" stau pitiţi prin vizuini. Doar de foarte puţin timp pare că "s-au trezit din pumni" şi contraatacă. Dar chiar termenul "băsism" a fost fabricat pentru a deruta, pentru a deturna spre o ţintă vag precizată energiile critice care ar fi trebuit să abordeze colonialismul care distruge România, cu complicitatea partidelor (parlamentare). În Ungaria, Fidesz are doar doi ani avans faţă de USL/PSD-ALDE, la guvernare (2010 vs 2012) şi a cam finalizat cu freaks-ii, i-a adunat într-un ţarc de izolare şi le-a tăiat macaroana conexiunile (lobbystice, mediatice, de "telecomandă") înspre activitatea de guvernare-legiferare. Şi nu "abuziv", de sus - decuplarea s-a produs mai întâi electoral, în mase, s-a reconfirmat la al doilea rând de alegeri, şi se arată a fi "permanentă" (au dat în boală think tank-urile, "the Hungarian conundrum"). Dincoace în RO, hărmălaie. O ţară guvernată de ONG-uri. După tot două rânduri de alegeri pe care ONG-urile... "le-au pierdut". Nuuu?!


Încă o analiză care punctează cam ce-ar trebui să facă actuala majoritate:

[...] Momentul actual este prielnic pentru PSD nu numai pentru a-și spori credibilitatea, dar și pentru a schimba formula și raportul de forțe la nivelul scenei noastre politice. Un gest constructiv azi va însemna, practic, eliminarea sau cvasi-eliminarea componentei ong-iste a luptei politice, cea mai agresivă și cea mai periculoasă nu numai pentru PSD, ci și pentru orice alt partid politic autohton, fie el și USR-ul, care, teoretic, nu este decât o prelungire a acelor forțe „civice”.

Václav Klaus atenţionează: Grupul de la Visegrád este practic în blocaj, ba chiar au avut loc aproape-lovituri de stat în Slovacia şi Polonia

The West is in a crisis and there are no indications it is going to end any time soon.

A few unsystematic comments on the contemporary geopolitical situation

Introduction

Many thanks for the invitation. Nevertheless, I am not sure I am the right person to speak at the panel called “Geopolitical challenges”. I know and I do not hesitate to admit openly that my comparative advantage isn´t in the field of geopolitics. This is, in my view, a field without a coherent theoretical structure, without well-defined hypotheses, which makes it difficult to say anything meaningful, strong and resolute. My main topic these days is Europe, perhaps the future of Europe, or better to say the future of us, Europeans. It is also a topic without any theoretical underpinning, but it is, at least, interesting and relevant. It is a part of our life. It is not just a topic of our doctoral disertations.

Something has changed in international politics recently. I feel it very strongly. This is my third trip to Budapest in the last four months. This frequency is unusual. It used to be, in the last thirty years, in the whole era after the fall of communism, three trips in a decade. Why is it so different now? I don´t think the reason can be found in geopolitics, even though there has been important developments there. Something has happened here, here in Europe, here in Central Europe, here in our societies.

As I see it, the main issue has to do with the fact that one medium-sized country ceased to be a passive object of geopolitics, and of the games which the Euroelites try to play with us. This country started to behave actively. This country is Hungary. To my great regret only Hungary. In the preparatory documents of our today´s conference, the organizers write that the Visegrad Four countries, I quote, “are seeking new answers to the challenges” of our era. This is a very friendly, polite but undeserved statement. I am not sure it is true.

I regret being forced to say that my own country, the Czech Republic, is “not seeking” anything these days. We have neither a government, nor a political leadership. Some of the Czechs, perhaps, individually, try to do something. They seek to keep the very weakened and heavily endangered identity of the Czech state in the nation-states liquidating European Union alive but there is no government policy in this respect – neither explicit, nor implicit.

I don´t have any mandate to speak on behalf of Slovakia but it seems to me that the situation there is very similar. Especially after the fall of Prime Minister Fico, after the recent events there, which reminded us of a sort of from above organized coup. Poland deserves attention because it is an entity with a specific way of looking at the world and with specific policies in some fields which is very refreshing for all of us. To my great regret, I find, however, some Polish stances rather ambivalent in their geopolitical ambitions and consequences. Summing up, I do not see the Visegrad Four countries to have enough courage, enough strength and enough determination to pursue a common, independent policy. It may have looked like a policy in the autumn of 2015, but I hadn´t seen it before and I don´t see it now.

Sistemul atacă preventiv o eventuală colaborare a României cu "vişegrazii"

Were the recent signs of Romania-V4 rapprochement sufficiently alarming that the puppeteers in charge of the Bucharest show decided to give the artillery, at the risk of “igniting” the Tudose fuse?

Colaborare... doar enunţată vag de Dragnea (nu apare în documente oficiale PSD sau ALDE), până în prezent rămânând doar la nivel de "flirt între lideri". Şi combătută/dezminţită prompt de Cotroceni, MAE şi Tudose.

Sistemul (desigur, interfaţa Factorului Extern) speculează "prudenţa" românilor faţă de Ungaria pentru a combate această colaborare. Academia "Română" a emis recent un document care menţionează explicit "pericolul iliberalismului", după ce acum un an o parte dintre academicieni susţineau contrariul (nici acest document nu pare susţinut de toţi, deşi n-au apărut "desolidarizări"). În plin scandal cu propriul partid şi electorat, Tudose stârneşte un alt scandal, cu Ungaria.

Cât de fals, de straniu sună frazele patriotice din gura unor şulfe trădătoare notorii...  Pe de altă parte Fidesz şi Viktor Orbán ar trebui să fie mai atenţi privind brusca "loialitate" a facţiunilor ungureşti din România, colaboraţioniste de decenii ale Sistemului.


Visegrád Post:

When the V4 Frightens, Tudose Crosses the Szekler Rubicon

[...] The recent tripartite rapprochement between FIDESZ, PSD and UDMR / RMDSZ (abbreviations referring respectively to the parties in power in Budapest and Bucharest, and to the Hungarian minority party in Romania), on which we have already reported, also encouraged optimism, allowing hope for a lasting and just resolution of the problem – such as only two nationalist powers (sure of their backs and free from the suspicion of cosmopolitanism) can bring it, given the cultural specificities of southeastern Europe.

Fake news, exemplu concret: "fasciştii defilează la Varşovia"

Naţionaliştii polonezi care au manifestat la Varşovia de ziua independenţei (circa 125.000) purtau bannere şi pancarte anticomuniste dar şi antifasciste (în 1939, Polonia a fost atacată din două părţi). Media "liberală" sorosistă a zoomat însă pe cele ale infiltratorilor "fascişti" (? puteau fi orice, depinde ce le cerea "dispeceratul"). Grupuri care nu s-au coordonat cu organizatorii mitingului legal (nu ca cele ilegale ale tefeliştilor RO).

Un miting "imposibil" de văzut în România, deocamdată*. "Centrul-dreapta" este parazitat letal de sorosism, PSD-ul scotea oamenii la mici şi bere dar acum n-o mai face nici pentru a-şi susţine guvernul.

* nu că n-ar fi (destui) naţionalişti, dar nu sunt încă organizaţi


Visegrád Post:

Poland: Fake News, massive patriotism and a new dawn

By Ferenc Almássy.

Poland, Warsaw – On November 11, 2017, tens of thousands of people marched in Warsaw during the Independence march, organized annually by a nationalist association, and which had as slogan for this year “We want God”. The liberal left-wing opposition in the Warsaw City Hall has tried to launch a “fake news” about the event, and the international press has attacked the march, the Polish government, and sometimes even the entire country. But what one can see emerging today is a strong identity dynamic in Poland, going hand in hand with an increase in the political and diplomatic weight of the country. By Ferenc Almássy, in Warsaw.

On November 11, the Poles celebrate the recovery of their independent state, their national territory having been previously divided between Prussians, Russians and Austrians.