Dez-ocuparea: Iulian Capsali: "Cui mai aparține SRI?"

04 februarie 2015

Iulian Capsali: "Cui mai aparține SRI?"

Nu-l ţin de bun pe Capsali, dar aici, a nimerit-o. Şi, nu, SRI nu lucrează pentru România, cum nici echipa popii Ciobotea de la BOR n-o face...

[...] Întrebarea mea este următoarea: ce rol a avut SRI în atacurile în avalanşă din presa ultimilor ani împotriva Bisericii Ortodoxe, ştiindu-se că serviciul are mulţi jurnalişti sub acoperire; dacă a presat ca între cele două tururi de scrutin prezidenţial CCR să ia decizia de a scoate materia Religie din materiile şcolare (care se va face doar la cererea părinţilor, ca şi când, mutatis mutandis, un om nevinovat ar trebui să aducă în faţa instanţei probe care să-l dezincrimineze).

În general, aş vrea să ştiu dacă SRI mai aparţine poporului român, mai apară nucleele tari ale neamului – din care primordială este Biserica -, dacă mai are ca scop apărarea suveranității naționale, sau este pus în slujba neoliberalismului globalist, curentul mondial al oligarhiei bancar-corporatiste, care are ca principal scop delegitimarea ethosului naţional, a memoriei istorice şi a Tradiţiei – implicit a credinţei Ortodoxe?

SRI apară Statul Român, sau colaborează la desființarea acestuia?

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."