Cum reuşeşte Ungaria să se împrumute pe pieţele de capital la un cost mai redus decât România în ciuda renunţării la FMI? Cine din guvernul României poate să explice acest fenomen? Explicaţia cea mai logică ţine de faptul că investitorii sunt mai interesaţi de calitatea profesională a celor care administrează economia şi nu de stricteţea acordului cu FMI, ceea ce arată că investitorii instituţionali nu au şi nici nu au avut vreodată mare încredere în guvernele de la Bucureşti. În ciuda acordurilor cu Fondul, obligaţiunile României au fost şi rămân la categoria denumită „junk” în jargonul financiar, adică „gunoi”. - linkVoturile din 2012 au fost în mare parte voturi anti-austeritate, şi USL se face că nu pricepe, la fel ca şi PDL şi Băsescu. Un deficit foarte mic restrânge dezvoltarea, în ideea că spre dezvoltare prin investiţii s-ar duce acele sume care apoi vor fi acoperite prin împrumuturi (interne sau externe), şi nu ar dispărea în buzunarele clientelei.
Deficitul bugetar ajunge, iată, sub ţinta planificată de 2,5% (9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB), la nivelul lunii noiembrie 2013. Deci, circa 2 miliarde de euro, suma împrumutată cu condiţii de la FMI, şi care putea prea bine să fie atrasă de pe pieţele financiare fără condiţii suplimentare (no strings attached). Chiar păstrând limita de deficit, ca o decizie internă, nu una "aprobată".
Vom şti să le trimitem mesajul potrivit acestor marionete care pun pe tavă România ?
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu