26 decembrie 2013

USL continuă politica de austeritate

Cum reuşeşte Ungaria să se împrumute pe pieţele de capital la un cost mai redus decât România în ciuda renunţării la FMI? Cine din guvernul României poate să explice acest fenomen? Explicaţia cea mai logică ţine de faptul că investitorii sunt mai interesaţi de calitatea profesională a celor care administrează economia şi nu de stricteţea acordului cu FMI, ceea ce arată că investitorii instituţionali nu au şi nici nu au avut vreodată mare încredere în guvernele de la Bucureşti. În ciuda acordurilor cu Fondul, obligaţiunile României au fost şi rămân la categoria denumită „junk” în jargonul financiar, adică „gunoi”. - link
Voturile din 2012 au fost în mare parte voturi anti-austeritate, şi USL se face că nu pricepe, la fel ca şi PDL şi Băsescu. Un deficit foarte mic restrânge dezvoltarea, în ideea că spre dezvoltare prin investiţii s-ar duce acele sume care apoi vor fi acoperite prin împrumuturi (interne sau externe), şi nu ar dispărea în buzunarele clientelei.

Deficitul bugetar ajunge, iată, sub ţinta planificată de 2,5% (9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB), la nivelul lunii noiembrie 2013. Deci, circa 2 miliarde de euro, suma împrumutată cu condiţii de la FMI, şi care putea prea bine să fie atrasă de pe pieţele financiare fără condiţii suplimentare (no strings attached). Chiar păstrând limita de deficit, ca o decizie internă, nu una "aprobată".

Vom şti să le trimitem mesajul potrivit acestor marionete care pun pe tavă România ?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: