07 noiembrie 2013

Vocea Rusiei formulează (prudent, deocamdată) principiul fuziunii Rusia-UE

Dezvoltarea economică regională şi oaia rătăcită, România

[...] Acum, pe ruinele fostului Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (CAER) creat în 1949 de Moscova şi sub controlul ei până la desfiinţare, în 1991, se naşte o înţelegere nescrisă, supusă regulilor economiei de piaţă şi iniţiativei private. O nouă „organizaţie” economică regională, neoficială, bazată pe geografie, schimburi fireşti cu proximitatea şi, nu în ultimul rând, pe complementaritatea resurselor.

(1) Reforma, privatizarea şi edificarea economiei de piaţă; (2) democratizarea; (3) integrarea în structurile europene şi euro-atlantice, UE şi NATO; (4) noile relaţii cu hegemonul globalist, SUA, într-o lume monopolară; (5) reconcilierea cu Rusia şi reformularea raporturilor cu spaţiul ex-sovietic; (6) dezvoltarea economică regională şi, în sfârşit, (7) apariţia unui nou identitar european – eurocomunitarul răsăritean, dublu beneficiar al accesului liber în spaţiul public occidental, dar şi pe piaţa uriaşă euro-asiatică vecină – aceştia sunt cei şapte stâlpi pe care se edifică noua Europă răsăriteană. După 45 de ani de împotmolire politică şi ideologică, construcţia se desfăşoară într-o istorie accelerată (Toynbee, Gerard Piel, Peter Russell), cu schimbări secvenţiale bruşte, la capătul cărora, probabil peste câteva decenii, Răsăritul va fi „veriga de legătură lipsă” (the missing link) Est-Vest, coloana vertebrală a unei Europe „in integrum” economic, de la Atlantic la Urali.

http://romanian.ruvr.ru/2013_11_07/Dezvoltarea-economica-regionala-Si-oaia-ratacita-Romania-0317/

Despre Plan, puteţi afla mai multe dacă citiţi şi:

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: